Guvernul Republicii Moldova a transmis marți, 27 februarie 2024, un nou lot de ajutor umanitar în valoare totală de 5 milioane de lei Ucrainei. Astfel, 5 autocamioane cu o încărcătură de peste 75 de tone, au fost escortate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) în țara vecină.

„Lotul este compus din bunuri din domeniile energetic, medical, cum ar fi sisteme pentru transfuzia sângelui și dezinfectanți, dar și alimente sub formă de conserve necesare pentru oamenii aflați în dificultate din țara vecină. Amintim că ajutoare similare au fost acordate statului vecin și pe parcursul anului trecut.

Pentru a asigura intervenția operativă în acordarea ajutorului umanitar, Ministerul Afacerilor Interne primește din fondul de rezervă al Guvernului mijloace financiare în valoare de peste o sută de mii de lei pentru cheltuieli de transport”, informează responsabilii IGSU.

Guvernul a decis acordarea ajutorului umanitar după ce, în 15 noiembrie 2023, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a primit o listă cu bunuri necesare din partea autorităților din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că sâmbătă, 24 februarie, s-au făcut doi ani de la începutul războiului Rusiei în Ucraina. Presa internațională a scrfis că de pe 24 februarie 2022, peste 1,4 milioane de case au fost distruse în totalitate sau parțial avariate, afectând 18 milioane de oameni. Dintre ei, șase milioane au părăsit Ucraina, iar alte aproape patru milioane au rămas fără locuințe. În această perioadă, Ucraina a devenit cea mai minată țară din lume.

#ajutor umanitar #camioane #Guvern #IGSU

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia