Guvernul urmează să aprobe normele de cheltuieli pentru persoanelor din centrele de plasament cu produse alimentare, medicamente și materiale de pansament, îmbrăcăminte, încălțăminte, inventar moale, produse igienico-sanitare, cărți și jucării. Conform proiectului de decizie, bătrânii beneficiază zilnic de medicamente în sumă de 14,18 lei, iar pentru alimentarea copiilor din centrele de plasament se cheltuie circa 70 de lei.

Cuantumul zilnic al costurilor pentru hrana unui bătrân din azil este de 85 de lei. Mai mult se cheltuie în instituțiile de reabilitare, unde pentru hrana adulților se vor plăti zilnic circa 205 lei, iar pentru medicamente – 18,10 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a hrăni copiii cu dizabilități, aflați în centre de zi, Guvernul planifică să cheltuie 51 de lei zilnic, iar pentru medicamente – 2,99 lei. Costurile anuale pentru îmbrăcămintea și încălțămintea bătrânilor din aziluri va constitui 1942 de lei. În cazul copiilor din centrele de plasament, suma oscilează între 821 și 1942 de lei, în funcție de vârstă.

Pentru jocurile, jucăriile și literatura destinate micuților, anual se planifică cheltuieli cuprinse între 112 și 149 de lei.

Norme de Cheltuieli Zilnice -Orfelinte Și Aziluri by Realitatea.md on Scribd

#alimentare #batrani #chletuieli #copii #ofernelinat

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.