Ieșirea Moldovei din trei acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) a fost aprobată cu votul majorității deputaților. Documentele se referă la activitatea forțelor armate și combaterea terorismului.

A fost denunțat Acordul cu privire la principiile asigurării Forțelor Armate ale statelor membre ale Comunității cu armament, tehnică, mijloace materiale, organizării activității de producție a întreprinderilor de reparații și lucrărilor de cercetări științifice și experimentale de construcție, semnat la Minsk la 14 februarie 1992. Potrivit Ministerului Apărării, documentul nu mai este necesar, din lipsa de aplicabilitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

A doua înțelegere se referă la grupurile observatorilor militari și forțele colective de menținere a păcii în Comunitatea Statelor Independente, semnat la Kiev la 20 martie 1992. Chișinăul declară documentul inoportun, deoarece țara noastră nu interacționează în cadrul CSI în domeniile politico-militare și nu a implementat de facto prevederile acestui acord. De asemenea, statele membre ale acestui Acord sunt, concomitent, părți la Cartea ONU, care are prevalează din punct de vedere al dreptului internațional.

Deputații au votat și denunțarea acordului CSI, referitor la colaborarea în scopul asigurării tehnico-materiale a organelor competente în domeniul combaterii terorismului și altor forme violente de manifestare a extremismului. Potrivit reprezentanților Parlamentului, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) nu a beneficiat de prevederile acestui document, fapt care face inoportună menținerea calității de stat membru al Republicii Moldova la Acordul vizat.

#acord #CSI #denunțare #Moldova #parlament

Lipsa comunicării dintre Chișinău și Comrat creează un spațiu pe care îl pot exploata cei interesați să manipuleze populația din Găgăuzia, avertizează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. Expertul consideră că partidele politice, societatea civilă, mass-media și universitățile trebuie să investească mai mult timp și resurse în consolidarea relațiilor cu locuitorii regiunii.

Într-un interviu pentru IPN, Vadim Pistrinciuc a subliniat că apropierea dintre găgăuzi și ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, ci să se reflecte în acțiuni concrete. Potrivit lui, partidele politice și organizațiile societății civile ar trebui să fie mai prezente în regiune, inclusiv prin deschiderea unor filiale și desfășurarea activităților la nivel local.

„Lipsa de comunicare face ca acest gol să fie umplut, peste un timp, de cei care nu ne vor plăcea. Nu mai comunicăm, nu mai interacționăm”, a declarat Vadim Pistrinciuc.

Referindu-se la alegerile din Găgăuzia, expertul a apreciat că Republica Moldova este mai bine pregătită să facă față tentativelor de influențare a scrutinului, datorită experiențelor anterioare. Deși practicile de corupere electorală nu au dispărut, acestea sunt mai puțin răspândite. El a menționat că, în prezent, candidații la funcția de bașcan și la alegerile pentru Adunarea Populară se monitorizează reciproc pentru a preveni folosirea banilor și a altor metode ilegale în campanie.

Pistrinciuc a amintit că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi, iar schimbările înregistrate între timp sunt, în opinia sa, rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice consideră că, la alegerile precedente, ar fi fost cumpărate mii de voturi. În opinia sa, schimbarea de atitudine este rezultatul rezilienței societății, al presiunii publice asupra instituțiilor statului și al aplicării sancțiunilor pentru încălcările electorale.