Oamenii de afaceri din țara noastră au investit deja peste un miliard de lei prin intermediul programului guvernamental 373, anunță premierul Dorin Recean. Conform lui, datele demonstrează potențialul pe care îl are proiectul.

Cele mai mari investiții, circa 37%, s-au realizat în proiecte de producție și furnizare de energie regenerabilă. Aproximativ 23% dintre bani au fost alocați domeniului transporturilor și depozitării, spre industria prelucrătoare au fost direcționate 18%, pentru agricultură s-au alocat 8%, iar pentru sănătate 6%, estimează Guvernul. Inițiativele finanțate creează noi locuri de muncă și oportunități de dezvoltare economică în toate regiunile țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Este un început încurajator, care arată potențialul pe care acest proiect îl are. Mă bucur să văd că printre cele aproape 250 de afaceri cu 3703 de angajați din cadrul programului, se regăsesc 60 de companii administrate de femei și peste 70 de tineri care dezvoltă proiecte investiționale”, transmite șeful Executivului.

În context, premierul încurajează oamenii de afaceri să investească în Moldova, menționând că autoritățile lucrează pentru a crea condiții mai bune pentru dezvoltarea afacerilor acasă.

#afaceri #investitii #premier #program 373 #Recean

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.