Alături de cei trei ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei, ÎPS Petru, PS Antonie și PS Veniamin, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cadrul unei ședințe a luat măsuri decisive pentru a clarifica și proteja statutul canonic al credincioșilor și clerului din Republica Moldova. Potrivit unei hotărâri adoptate la eveniment, s-a reafirmat că „toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită, potrivit hotărârii sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992”.

Această hotărâre ilustrează identitatea și apartenența credincioșilor din Republica Moldova la Biserica Ortodoxă Română, în ciuda presiunilor și provocărilor venite din partea structurilor bisericești rusești de la Chișinău, scrie IPN.md.

Mitropolia Basarabiei menționează că decizia nu doar reiterează claritatea canonică, dar și respinge orice încercare de discreditare sau manipulare împotriva clerului și credincioșilor care aleg să rămână sub ascultarea Mitropoliei Basarabiei. Sfântul Sinod aduce în prim-plan faptul că atacurile asupra acestora sunt neavenite și că orice structură ecleziastică locală ar trebui să se abțină de la acțiuni calomnioase și destabilizatoare, îndreptate împotriva comunităților ei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-un context în care structurile bisericești rusești din Republica Moldova recurg la diverse metode de propagandă și atacuri asupra imaginii Bisericii Ortodoxe Române, această hotărâre vine să apere integritatea Bisericii, afirmându-se ca un bastion al adevărului canonic, istoric și spiritual, evidențiind autoritatea și poziția Patriarhiei Române în această „controversă”, se menționează într-un comunicat de presă.

#Biserica Română #identitate #Moldova #subinare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.