Ruşii au lovit miercuri orașul-port Odesa în timpul unei vizite a premierului grec Kyriakos Mitsotakis alături de Volodimir Zelenski. Vizita nu a fost anunţată public în prealabil. O explozie s-a produs la 150 de metri de convoaiele în care se aflau cei doi oficiali. Unele surse susţin că ar fi fost vorba de o rachetă balistică, altele de o dronă.

Nimeni din cele două delegaţii nu a fost rănit, dar unele surse ucrainene consideră atacul fie o încercare de asasinare a liderului de la Kiev și a altor oficiali ucraineni de rang înalt, fie un mesaj al Moscovei.

Mai multe explozii au zguduit miercuri orașul-port Odesa chiar în timpul unei vizite a lui Volodimir Zelenski și a premierului grec Kyriakos Mitsotakis. O explozie, provocată de o rachetă balistică, a avut loc la 150 de metri de convoaiele liderilor, a confirmat un oficial grec relatează POLITICO.

Zelenski nu a fost rănit, dar a spus că a fost suficient de aproape pentru a vedea și auzi lovitura și a confirmat că un număr de oameni au fost uciși și răniți în oraş.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am văzut acest atac astăzi. Puteți vedea cu cine avem de-a face, nu le pasă unde lovesc. Știu că au fost victime astăzi, nu știu încă toate detaliile, dar știu că sunt morți și răniți”, a spus Zelenski la Odesa.

Ce s-a întâmplat de fapt la Odesa

Agenţia spaniolă EFE scrie că mai multe explozii s-au înregistrat la mai puţin de 200 de metri de convoiul oficial de vehicule în care se aflau preşedintele Zelenski şi premierul grec. Potrivit televiziunii private greceşti SKAI, exploziile au survenit la numai aproximativ 150 de metri de convoi şi au fost provocate de un atac rusesc cu drone.

Imediat după explozii, vehiculele care transportau delegaţia greacă au fost deviate de pe traseul stabilit, conform instrucţiunilor autorităţilor ucrainene, relatează acelaşi post. Nu este clar dacă dronele au lovit o ţintă anume ori au explodat în urma doborârii lor de către antiaeriana ucraineană, scrie EFE.

#atac #explozie #Kiev #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.