Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, atrage atenţia NATO că nu are sens să mai nege faptul trimiterii de militari ai alianţei în Ucraina, relatază agenţia TASS.

„Nu are rost să negăm în continuare”, a comentat Zaharova pentru Izvestia o declaraţie a ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski.

Ministrul polonez a declarat sâmbătă, în timpul unei conferinţe dedicate celei de-a 25-a aniversări a aderării Poloniei la NATO, că în Ucraina se află deja personal militar al NATO. În acelaşi timp, Sikorski nu a precizat la ce soldaţi şi din ce ţări se referea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Soldaţii din unele ţări NATO sunt deja în Ucraina. Şi aş vrea să mulţumesc ambasadorilor acelor ţări care au mers la aşa risc. Spre deosebire de unii politicieni europeni, nu voi spune despre ce ţări este vorba”, a menţionat Sikorski.

În acelaşi timp, el a fost de acord cu declaraţia preşedintelui francez Emmanuel Macron despre posibilitatea trimiterii trupelor NATO în Ucraina. „Sunt de acord cu această iniţiativă, pentru că în opinia mea are intenţii bune. Aceasta înseamnă că preşedintele Rusiei trebuie să se gândească care va fi următorul nostru pas”, a declarat Sikorski.

Luna trecută, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că la o reuniune de la Paris – unde reprezentanţii a aproximativ 20 de ţări occidentale au discutat despre continuarea sprijinului acordat Ucrainei în conflictul cu Rusia a fost abordat subiectul unei posibile trimiteri de trupe ale ţărilor occidentale în Ucraina.

Săptămâna aceasta, marţi, Emmanuel Macron a continuat să-şi apere poziţia şi le-a cerut aliaţilor, la o reuniune în Cehia, „să nu fie laşi”, după care, joi, şi-a asumat declaraţiile cu privire la trimiterea de trupe în faţa liderilor partidelor franceze, apreciind că nu există „nicio limită” şi ”nicio „linie roşie” în susţinerea Ucrainei de către Franţa.

Parisul a nuanţat totuşi, vineri, aceste declaraţii, prin vocea ministrului apărării, care a spus că nu este vorba de trimiterea unor trupe combatante, ci, de pildă, de echipe care să ajute la deminare şi formarea militarilor ucraineni.

Unii analişti au interpretat declaraţiile preşedintelui francez ca făcând parte dintr-o strategie de descurajare a adversarului, cunoscută sub numele de „ambiguitate strategică”.

#Maria Zaharova #militari #NATO #Ucraina

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.