Summitul Internațional al Primarilor 2024 din Moldova care va avea loc pe 11 Aprilie în localitatea Dănceni, are onoarea de a găzdui o serie de speakeri speciali, fiecare aducând perspective unice și experiențe în agenda dezvoltării urbane și a rezilienței comunitare. Iată câțiva dintre aceștia:

Ned Price, Adjunct al Reprezentantului SUA la Națiunile Unite, va împărtăși din expertiza sa vastă acumulată din roluri din cadrul Departamentului de Stat, Consiliului Național de Securitate și co-fondator al National Security Action.

Din România, Allen Coliban, Primarul Brașovului va împărtăși abordarea sa inovatoare pentru transformarea orașului într-un model de sustenabilitate și calitate a vieții. Cu o carieră politică remarcabilă, inclusiv un mandat de senator între 2016 și 2020 și președinte al Comisiei de Mediu, Coliban s-a distins prin inițiative legislative precum „DNA-ul pădurilor” și „Legea mirosurilor”. Ca primar, și-a propus să facă din Brașov Capitala verde a României, punând accent pe dezvoltare durabilă, mobilitate alternativă, turism ecologic și tehnologii verzi. Viziunea sa cuprinde proiecte ambițioase precum construcția a două spitale noi și înființarea Parcului Natural Brassovia.

Din Ucraina, Primarul orașului Mykolaiv, Oleksandr Sienkevych, a cărui dedicare pentru transformarea orașului său într-un mediu de confort, competitivitate și atracție pentru investiții este remarcabilă. Conducerea sa în promovarea îmbunătățirilor infrastructurii, îmbunătățirea calității serviciilor și atragerea investitorilor rezonează cu accentul Summitului pe rolul vital al revitalizării urbane.

Din Portugalia, Viceprimarul din Cascais, Nuno Piteira Lopes, contribuie cu experiența sa bogată în management administrativ și fiscal, planificare urbană și activități economice.

Summitul promite o agendă cuprinzătoare, concepută pentru a stimula schimbul de idei, prezentarea celor mai bune practici și încurajarea unei rețele de contacte între liderii urbani la nivel mondial. Prin reunirea primarilor, oficialilor guvernamentali și experților din UE, evenimentul pregătește scena pentru o discuție dinamică despre viitorul dezvoltării urbane, rezilienței și inovației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În așteptarea adunării liderilor globali în Moldova, Summitul își propune să exploreze noi orizonturi pentru construirea unor comunități mai puternice și mai reziliente. Pentru mai multe informații și pentru înregistrare, vă rugăm să vizitați site-ul nostru oficial – https://internationalmayorssummit.com/

Despre WNISEF

Fondul Western NIS Enterprise (WNISEF), finanțat de USAID, este un fond de 285 de milioane de dolari din Ucraina și Moldova, investind peste 188 de milioane de dolari în 136 de companii și 2,3 miliarde de dolari de-a lungul a 29 de ani.

#Danceni #primari #Summit

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.