Serviciul Vamal al Republicii Moldova a primit joi, 14 martie, de la Uniunea Europeană o gamă largă de echipamente și servicii IT menite să susțină eforturile tot mai mari de gestionare eficientă a circulației transfrontaliere de mărfuri și persoane în/din țară, asigurând securitatea frontierelor și protejând drepturile și libertățile migranților.

„Aducem mulțumiri partenerilor noștri strategici și apreciem foarte mult asistența substanțială acordată pentru modernizarea Serviciului Vamal, prin intermediul acestei donații valoroase oferite în cadrul a 2 proiecte de asistență externă, finanțate de Uniunea Europeană, ceea ce va spori consolidarea capacităților de gestionare a fluxului migrațional, digitalizarea și simplificarea procedurilor vamale, dezvoltarea profesională a funcționarilor vamali, contracararea traficului transfrontalier ilicit și securizarea frontierelor”, a menționat directorul Serviciului Vamal, Igor Talmazan.

Echipamentele și serviciile donate includ modernizarea sistemului informațional central al Serviciului Vamal.

De asemenea, au fost instalate camere de supraveghere video și software-ul aferent, pentru a asigura funcționalitatea televiziunii cu circuit închis și a recunoașterii automate a plăcuțelor de înmatriculare în noul sistem informațional Frontiera.

„Această donație a UE, în valoare de 1,3 milioane de euro, reflectă cooperarea noastră de lungă durată dintre UE și Republica Moldova în sprijinul controlului comun cu Ucraina. Este, de asemenea, expresia solidarității UE față de Republica Moldova și față de serviciile vamale, în circumstanțe excepționale, pe care le operați din februarie 2022”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Totodată, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, Serviciul Vamal a fost dotat cu zece autoturisme pentru a asigura o reacție operativă și mobilă în situații de urgență. De asemenea, au fost furnizate camere de supraveghere, servere și echipamente IT, ecrane LED exterioare modulare pentru punctul de trecere a frontierei Sculeni, recent renovat.

„Suntem ferm convinși că acest sprijin va consolida sistemele și arhitectura IT, precum și capacitățile de mobilitate și verificare ale Serviciului Vamal, va crește semnificativ disponibilitatea instrumentelor de analiză a riscurilor și va deschide noi căi pentru inițiative ulterioare de dezvoltare”, a comunicat Lars Johan Lönnback, șeful misiunii OIM Moldova.

Donația a fost oferită în cadrul a două proiecte finanțate de Uniunea Europeană: „EU-IOM Sprijinirea protecției, tranzitului, întoarcerii voluntare și informate și a reintegrării cetățenilor din Parteneriatul Estic și a resortisanților țărilor terțe afectați de conflictul din Ucraina” și „EU 4 Border Security”, ambele implementate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#donatie #echipament avansat #serviciul vamal #Uniunea Europeana

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.