Cu paşi repezi, Republica Moldova îşi formează generaţia care nu visează la viitor. Unul din 4 tineri din ţara noastră nu munceşte şi nu studiază, scrie Bani.md.

Datele Biroului Național de Statistică arată că numărul tinerilor NEET din Republica Moldova, adică cei care nu sunt angajați, nu urmează cursuri de formare profesională sau educație, a înregistrat o scădere în trimestrul IV al anului 2023. Potrivit raportului, ponderea acestui grup a constituit 28,1%, înregistrând o descreștere de 0,6 puncte procentuale față de trimestrul IV al anului 2022.

Grupurile de tineri NEET se împart astfel: cei care nu sunt angajați, dar urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională, au constituit 27,9%, cu o creștere de 1,0 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent; cei care fac parte din populația ocupată, dar nu urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională, au reprezentat 35,1%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale; cei care fac parte din populația ocupată și urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională au constituit 3,0%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale.

Numărul total al tinerilor NEET în vârstă de 15-34 ani a fost de 164,5 mii de persoane, cu 31,6 mii de persoane în vârstă de 15-24 ani și 90,2 mii de persoane în vârstă de 15-29 ani. Majoritatea în toate aceste trei grupe de vârstă sunt femeile, cu o pondere de 62,4% în grupa de 15-24 ani, 66,4% în cea de 15-29 ani și 65,6% în cea de 15-34 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În funcție de vârstă, predomină tinerii cu vârste între 30 și 34 de ani, cu o pondere de 45,1%, urmați de cei cu vârste între 25 și 29 de ani, cu o pondere de 35,7%. Rata tinerilor NEET a înregistrat valori în scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, cu 3,1 puncte procentuale în rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 ani, cu 1,9 puncte procentuale în rândul tinerilor de 15-29 ani și cu 0,6 puncte procentuale în rândul celor de 15-34 ani. Această tendință descrescătoare este observată și în comparație cu trimestrul III al anului 2023.

Analiza arată că majoritatea tinerilor NEET sunt femei, iar principala categorie este reprezentată de cei care îngrijesc de familie, urmați de cei care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece pentru o perioadă de până la un an. Repartizarea pe vârste și motivele pentru care tinerii nu sunt angajați sau în proces de educație/formare profesională diferă semnificativ în funcție de sex și vârstă.

#Biroul National de Statistica #locuri de munca #Moldova #salarii #tineri

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.