Persoanele care s-au imunizat împotriva COVID-19 cu prima doză de Sputnik V, în cadrul maratonului de la Palatul Republicii la sfârșitul lunii iunie, vor putea pleca la rapel sâmbătă, 17 iulie. Anunțul a fost făcut de către primarul general al Capitalei, Ion Ceban. De asemenea, în următoarea zi, va fi organizat un alt maraton de vaccinare, la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

„Pe 26 iunie, la Palatul Republicii au venit 4 362 de oameni pentru a se imuniza anti-COVID-19. Cei mai mulți au optat pentru serul Sputnik, iar stocul de 4 000 de doze a fost epuizat până la amiază. Alți 362 de moldoveni au fost imunizaţi cu serul AstraZeneca şi Sinopharm. În Chișinău, peste 257 de mii de oameni au fost imunizați cu ambele doze de vaccin”, a menționat Edilul Capitalei într-o postare pe Facebook.

Totodată, pe 18 iulie curent, potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), va avea loc Maratonul organizat la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, pentru rapelul doi AstraZeneca.

„Vă îndemnăm, pe 18 iulie, să mergeți la Maratonul organizat pentru rapelul doi AstraZeneca, de către Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. De asemenea, în cadrul acestui maraton, veți avea posibilitatea să primiți și alte tipuri de vaccin”, a menționat Ninel Revenco, președinta Comitetului Național Consultativ de Experți în domeniul Imunizării.

Potrivit informațiilor MSMPS, până în prezent, se înregistrează o acoperire vaccinală de 13,5% și un număr total de 746.463 de doze administrate de la începutul campaniei de vaccinare. De asemenea, peste 83,9% din lucrătorii medicali au fost vaccinați împotriva COVID-19, ceea ce a contribuit la scăderea cu 90% a ratei de morbiditate în rândul acestora.

În total, până la momentul actual, au fost raportate 1.431 reacții adverse, dintre care 93,2% cu forme ușoare, 6,8% cu forme moderate. Din numărul total de persoane vaccinate, 47% sunt femei și 53% sunt bărbați.

„Multe țări înăspresc măsurile de sănătate publică din cauza noii tulpini Delta, care este mult mai contagioasă și provoacă forme grave de boală. Îndemnul nostru este să mergem să ne vaccinăm cu vaccinurile care sunt prezente astăzi în țara noastră, care ne protejează de toate tulpinile virusului. Până în prezent, o pătrime din populația lumii s-a vaccinat împotriva COVID-19”, a declarat Ninel Revenco.

Republica Moldova a recepționat 1.096.790 de doze de vaccin împotriva COVID-19. Menționăm că, pentru administrarea vaccinului, oamenii se pot adresa la medicul de familie sau se pot programa la vaccinare prin intermediul platformei www.vaccinare.gov.md

#rapel #USMF #vaccinare

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.