Bustul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt a fost inaugurat miercuri, 27 martie 2024, în scuarul Consiliului raional Ialoveni, cu prilejul marcării a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România. La eveniment a participat administrația raionului Ialoveni, primarul orașului, ministrul Culturii, dar și un deputat PAS.

Bustul a fost efectuat de sculptorul Ion Zderciuc, anunță conducerea raionului.

„Edificarea și amenajarea teritoriului unde a fost instalat bustul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt a constat administrația Consiliului raional Ialoveni în jur de 400 de mii de lei.

Pe scena casei de cultură, președinta raionului, Natalia Eremia, a decernat titlul onorific „Cetățean de onoare al raionului” domnului Sergiu Armașu, primarul orașului Ialoveni, după care avut loc semnarea Acordului de înfrățire și cooperare între Primăria orașului Ialoveni și Primăria orașului Gura Humorului, jud. Suceava, România”, se arată într-un comunicat.

Sărbătoarea a culminat cu spectacolul muzical.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România. „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se unește cu mama ei România”, se arăta în declarația aprobată.

Peste 22 de ani, în 1940, un ultimatum al guvernului sovietic, care urmărea punerea în aplicare a pactului Ribbentrop-Molotov, a fost adresat României, cerând cedarea Basarabiei către URSS.

#bust #ialoveni #inaugurare

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.