Aproximativ 1.000.000 de euro intră lunar în Republica Moldova pentru finanțarea ilegală a partidelor. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, sunt vizate cel puțin 4 formațiuni politice, iar banii vin din Federația Rusă prin diverse modalități. Cel mai frecvent sunt folosite persoane fizice interpuse care au dreptul să introducă în țară până la 10.000 de euro, fără să-i declare. Dar Viorel Cernăuțeanu nu exclude și utilizarea criptovalutei, a corespondenței diplomatice și implicarea foștilor, și actualilor angajați ai structurilor de forță în aceste scheme. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8, ediția din 31 martie curent.
Șeful IGP susține că mai multe partide politice din Moldova sunt suspectate de finanțare ilegală, dar la această etapă a investigațiilor nu poate divulga nume, în plus există și prezumția nevinovăției.
„Cu siguranță la o anumită etapă vor fi date numele partidelor, cât și a persoanelor care au fost vizate din aceste partide, poate sunt și persoane de bună credință în acele partide, dar vorbim de acele persoane care au interese meschine. – Sunt două partide sau numărul este mai mare? – Nu sunt doar două partide, care ar fi, eu intuiesc la care partide faceți referire, acelea sunt direct. – Presa a scris despre partidul Șansa și partidul Renaștere. – Au dreptul la viață aceste versiuni, eu am intuit că la ele vă referiți, dar cumva cercul lor se mai extinde cel puțin cu încă două. Cel puți patru partite sunt în vizorul nostru ca fiind implicate în întreg procesul respectiv”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.
Cât despre proveniența banilor, aceștia vin preponderent din Federația Rusă prin diverse modalități.
„În unele circumstanțe este bănuială, în altele constatare că banii vin din Federația Rusă sau că vin de la numiți cetățeni din Federația Rusă sau există această legătură cu Federația Rusă în tot acest compartiment. Cu părere de rău, este o schemă atât de largă, nu pot să dau toate detaliile, dar formele de aducere a banilor sunt diferite, cel puțin 6-7 forme de aducere a banilor”.
Potrivit lui, o modalitate ar fi introducerea banilor în țară de către persoane fizice, care au dreptul să aducă până la 10.000 de euro numerar, fără să-i declare Serviciului Vamal: „Nu neapărat diplomați sau persoane publice, dimpotrivă se profită pe seama persoanelor mai nevoiașe și sunt cumva utilizate în acest scop de unele persoane și este o altă tactică”.
Cât despre sumele care ajung astfel în Republica Moldova, Cernăuțeanu a spus: „Eu cred că în jur de un milion de euro ajung cheltuielile lunar. – În fiecare lună, 1 milion de lei intră ilegal în Republica Moldova? – Bine, am putea spune că ilegal, atâta timp cât nu sunt declarați, dar în același timp dacă intră cu 5.000 sau 6.000 de euro trebuie să demonstrăm că aceștia sunt în interesul grupării criminale. În caz contrar, dacă oprești cetățeanul și spune că are 7.000 de euro este o formă de introducere legală, dar scopul acestora este ilegal, de a finanța sau pentru acțiunile legale a unei grupări. Este o parte, un mecanism, există și alte mecanisme”.
Ar plana suspiciuni și asupra corespondenței diplomatice, după ce au existat precedente de utilizare a acesteia pentru „contrabanda cu anabolizante”.
„Cu siguranță ar putea fi. Cu adevărat, corespondența diplomatică este o metodă prin care pot fi asigurate anumite procese de a fi transmise anumite elemente(…), suntem conștienți că, inclusiv, tehnici speciale au fost aduse”, a spus șeful IGP.
Totuși, acesta a punctat că Serviciul Vamal ar avea anumite instrumente, precum scanerul, pentru identificarea acestor cazuri. Întrebat dacă și cripto valuta este utilizată de partidele politice pentru a introduce bani în țară, invitatul a răspuns: „Nu vreau să afirm sau să infirm un astfel de element, modalitatea de a schimba cripto valuta există în Moldova”.
Mai mult, șeful IGP, nu exclude că în toate aceste scheme de finanțare ar fi implicați foști și actuali angajați ai structurilor de forță din Republica Moldova.
„Nu am garanția că nu mai există, din contra avem bănuială că există și alte persoane care au fost în structurile de forță, inclusiv de MAI și alte servicii specializate, cu regret găsim și din rândul acestora avem bănuiala că ele și în continuare sunt cumva implicate. – Este vorba de persoane care mai sunt în funcție? – Dacă să fiu sincer în anumite circumstanțe, în anumite cazuri, avem nu doar bănuiala dar și anumite elemente probatorii că anumiți oameni, de anumite funcții, dar nu pot da detalii, deoarece se investighează. Dar cu regret constatăm că există și din colegii noștri, din interior. Cu siguranță nu o să tolerăm!”.
Mai mult, aceste acțiuni de finanțare ilegală, au drept scop final „organizarea unor acțiuni de perturbare și destabilizare” în societate.
„Cu regret, aceste elemente se petrec și nu se petrec ca pregătire pe teritoriul Republicii Moldova, sunt diferite acțiuni care se petrec în afara Republicii Moldova. În contextul respectiv, intenția sau scopul acestei destabilizări este pe teritoriul Republicii Moldova și ăsta va fi oarecum punctul de pornire în Autoritatea Administrativ Teritorială Găgăuzia. Cumva de acolo se intenționează pornirea acțiunilor și aceasta să genereze și în alte regiuni”, a mai menționat Cernăuțeanu.
Șeful IGP a declarat că aceste acțiuni se ascund sub paravanul protestelor, dar au drept scop destabilizări.
La începutul lunii martie, șeful IGP și șefa de la Anticorupție au anunțat că în urma descinderilor de pe 1 martie au reușit să descopere apartamentul unde se repartizau banii pentru simpatizanții partidului Șor. Mascații au găsit pungi pline cu bani, în total numărând o sumă de 5 milioane și jumătate de lei. Banii ar fi urmat să ajungă la protestatarii, care nu au fost remunerați încă de anul trecut, dar și pentru următoarele destabilizări planificate de gruparea criminală. Doi indivizi, foști angajați ai instituțiilor de forță, au fost reținuți pe 1 martie, iar altul pe 7 martie. Ulterior, toți trei au fost plasați în arest. Ziarul de Gardă a scris că printre cei încătușați se numără Andrei Galațchi, candidatul Partidului „Șansă” la alegerile locale de la Cricova și Leonid Vaca, în trecut ofițer la Serviciul Pază și Protecție de Stat.
Marina Tauber, membră a fostului Partid Șor, dar și Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansă”, susținut de fugarul Ilan Șor au respins anterior toate acuzațiile aduse de autorități. Oamenii legii au pornit investigațiile încă anul trecut, iar până acum au avut loc zeci de percheziții. În total, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid Șor au fost sechestrate circa 10 milioane de lei, iar 60 de persoane au statut de bănuit. Iar astăzi, alți peste 2.000.000 de lei au fost ridicați de la „membrii organizației criminale Șor”. Banii au fost găsiți în urma a 10 percheziții realizate în Chișinău, inclusiv la doi soți de peste 50 de ani. Pentru camuflarea activității infracționale, suspecții erau oficial angajați la o croitorie din capitală și închiriau mașini de la o companie de transport. Soțul a fost reținut pentru 72 de ore.
