Ninsorile abundente căzute peste noapte au paralizat mai multe autostrăzi importante din sudul Suediei, blocând automobiliştii şi şoferii de camioane timp de peste 10 ore, relatează AFP.

După un sfârşit de săptămână primăvăratic, Suedia s-a confruntat cu o răcire bruscă a vremii şi ninsori abundente în cea mai mare parte a sudului ţării, în noaptea de marţi spre miercuri, ceea ce a luat prin surprindere mulţi şoferi

Sute dintre aceştia au fost blocaţi timp de ore întregi pe mai multe drumuri importante, obligându-l pe ministrul infrastructurii, Andreas Carlson, să părăsească o întâlnire cu omologii săi la Bruxelles şi să se întoarcă acasă pentru a gestiona criza.

„Faza acută a crizei” a trecut, iar traficul a fost reluat pe majoritatea rutelor, a anunţat Carlson într-o conferinţă de presă, miercuri seara. De asemenea, el a cerut şoferilor care şi-au montat din nou anvelopele de vară să nu circule pe drumurile acoperite de zăpadă „în niciun caz”.

Ministrul a făcut un apel similar şi „către şoferii de camioane care nu au cauciucurile potrivite pentru condiţii de iarnă”.

„O mare parte din blocajele drumurilor din ultimele 24 de ore au fost cauzate de vehiculele grele care au rămas înţepenite”, a declarat Carlson. Este prea devreme pentru a spune ce a mers prost, dar este „evident” că întreţinerea drumurilor ar putea fi îmbunătăţită, a adăugat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Şoferii de camioane au criticat guvernul pentru că îi consideră vinovaţi pentru blocaje, iar reprezentanţii opoziţiei au acuzat guvernul că nu a acţionat la timp.

Guvernul a fost „la fel de invizibil” ca şi în timpul unui episod similar de la începutul lunii ianuarie, a declarat Lena Hallengren, liderul social-democraţilor din Parlament.

„Guvernul este încă în vacanţă de Paşte?”, a adăugat ea într-un mesaj postat pe X.

#ninsori #Suedia #transport

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.