Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Republica Moldova a început lucrările la o nouă linie electrică care să o elibereze de Moscova

09 Apr. 2024, 18:30
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
09 Apr. 2024, 18:30 // Economie //  Elena Putregai

Republica Moldova a început marți, 9 aprilie 2024, lucrările la o nouă linie electrică care să lege Capitala Chișinău de România vecină, în timp statul urmărește o mai mare independență energetică față de Rusia. Odată cu instalarea noii linii electrice, nu va mai depinde de o centrală electrică situată în regiunea separatistă a Transnistriei, unde staționează trupele rusești, scrie Bani.md cu referire la AFP.

În satul Congaz din sud, au fost mobilizați muncitori și excavatoare, buldozere și macarale pentru a începe săparea fundațiilor pentru primii stâlpi ai noii linii electrice.

Până la sfârșitul anului 2025, Moldova dorește să instaleze toți cei 500 de stâlpi de înaltă tensiune și restul liniei electrice de 400 kV, care se va întinde pe 158 de kilometri (98 de mile) de la Chișinău la Vulcănești în Găgăuzia.

O conexiune de la Vulcănești la Isaccea peste graniță în România, membră a UE, este deja în vigoare.

În prezent, aproximativ 70 la sută din energia electrică consumată în Moldova provine din Transnistria, iar separatiștii susținuți de ruși au redus livrările către Chișinău în toamna anului 2021.

Actualul contract cu centrala electrică din Transnistria urmează să expire la sfârșitul anului 2024.

Președintele Maia Sandu a numit noua linie electrică de 27 de milioane de euro (29 de milioane de dolari) „unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură” de la obținerea independenței în 1991, eliberând țara să obțină electricitate „fără presiunea șantajului politic din afară”.

Chișinăul a aprobat în 2019 proiectul mult întârziat, care a primit finanțare de la Banca Mondială.

Guvernul continuă să încerce să finalizeze construcția chiar înainte de termenul limită de la sfârșitul anului 2025, potrivit unui înalt oficial al Ministerului Energiei, Constantin Borosan.

Pe lângă 70% din energia electrică pe care Moldova o primește din Transnistria, restul provenea în mare parte din Ucraina.

Dar Kievul a oprit exporturile după atacurile rusești asupra infrastructurii sale energetice, declanșând o criză energetică în Moldova.

Astăzi, 20% din cererea de energie electrică este satisfăcută de producția internă.

Consumul a scăzut, de asemenea, pe măsură ce prețurile la energie electrică au crescut.

Din 2022, Moldova a cumpărat ocazional și energie electrică din România, dar conexiunile existente limitează cantitatea pe care o poate importa.

Moldova intenționează să mai aibă două linii de interconectare cu România pentru a realiza „integrarea deplină și completă în piața energetică europeană”, a declarat Borosan pentru AFP.

Țara de 2,6 milioane care se află între Ucraina și România a solicitat aderarea la Uniunea Europeană la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Actualele state membre au convenit în decembrie să înceapă discuțiile privind aderarea cu Ucraina și Moldova, una dintre cele mai sărace națiuni din Europa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!