În Finlanda, se planifică deschiderea sediului forțelor terestre ale Alianței Nord-Atlantice, care va extinde operațiunile Comandamentului Forțelor Întrunite din orașul american Norfolk, a aflat ziarul finlandez Iltalehti.

Crearea cartierului general al forțelor NATO în Finlanda a fost anunțată publicației de către Ministrul norvegian al apărării, Bjørn Aril Gram. Potrivit lui, acest lucru va permite „culegerea roadelor apartenenței tuturor țărilor nordice” la Alianță.

„Mă aștept ca noi să fim sub un comandament comun și să facem parte dintr-un plan de apărare regională unificat. Astfel, țările nordice vor avea o disuasiune și o apărare comună”, a explicat el logica care stă la baza unei astfel de mișcări.

Potrivit lui Iltalehti, cartierul general va fi situat în Mikkelä, sudul Finlandei, și va fi subordonat Comandamentului Forțelor Întrunite din Norfolk din Statele Unite, care face parte din comandamentul militar al NATO.

Cel puțin 375 de ofițeri din statele membre NATO vor fi trimiși la Norfolk pentru a opera cartierul general din Mikkel, dintre care cel puțin 25 vor fi din Finlanda.

Se preconizează că, pe timp de pace, structura va permite coordonarea operațiunilor terestre în regiune. Iltalehti susține că Norvegia este principalul lobbyist pentru idee, reușind să-l convingă pe Comandantul Suprem Aliat din Europa de fezabilitatea creării unei noi structuri în Finlanda.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, se așteaptă ca această problemă să se regăsească pe ordinea de zi a summitului NATO din iulie de la Washington. Reamintim că, Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru al NATO în aprilie 2023. În martie, a participat pentru prima dată la exercițiile militare ale Alianței în calitate de membru cu drepturi depline.

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.