O fostă șefă interimară a Postului vamal Chişinău riscă închisoare de până la 7 ani pentru trafic de influență și corupere activă. Procuratura Anticorupție (PA) anunță că a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire.

Cauza penală a fost pornită în august 2022, de către Centrul Național Anticorupție (CNA), în baza autosesizării, iar investigațiile financiar paralele fiind efectuată în comun cu Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI).

„Potrivit probelor administrate, învinuita în octombrie 2022, deținând funcția de şef interimar al Postului vamal Chişinău 1 al Serviciului Vamal, urmare a funcției deținute, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul aceluiași post vamal, a primit de la un broker vamal suma de 6000 dolari SUA, pentru a influența inspectorul vamal în gestiunea căruia se afla declarația vamală a unui agent economic, să faciliteze importul de mărfuri de către agentul economic, fără achitarea taxelor în mărimea corespunzătoare.

Respectiv, în aceeași perioadă, învinuita a promis și dat unui inspector vamal al Postului vamal Chişinău 1 al Serviciului Vamal, mijloace bănești în mărime de 200 dolari SUA, ca ultimul să adopte o decizie pozitivă în favoarea unui agent economic, pe marginea unei declarații vamale aflată în gestiunea sa, mijloace bănești care anterior au fost primite de către învinuită, pentru a influența inspectorul vamal, de la un angajat al Secției analiza riscurilor din cadrul Biroului Vamal Centru al Serviciului Vamal, ultimul acționând în interesul agentului economic.

Totodată, s-a mai stabilit că în noiembrie 2022, acesta a promis și dat unui inspector din cadrul Direcției integritate și supraveghere a Serviciului Vamal, mijloace bănești în mărime de 1000 dolari SUA, pentru asigurarea protecționismului și tutelarea unor eventuale acte de corupție săvîrșite în activitatea de serviciu”, se arată în comunicatul emis de PA.

Acuzatorii de stat precizează că învinuita nu și-a recunoscut vinovăția, cauza penală fiind trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Dacă va fi găsită culpabilă de comiterea infracțiunilor de trafic de influență și corupere activă, aceasta riscă o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 150 000 la 200 000 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani și închisoare de pînă la 6 ani cu amendă în mărime de la 100 000 la 200 000 lei în cazul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banca acuzatilor #Postul vamal Chişinău #sef interimar #trafic de influență

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.