Moldova și Olanda vor coopera în domeniul Apărării. O scrisoare de intenție pentru consolidarea relațiilor în domeniu au semnat o scrisoare de intenție, care va fi urmată și de un acord în domeniu.

Scrisoarea a fost semnată de Antolie Nosatîi în timpul vizitei la Chișinău a ministrei Apărării din Regatul Țărilor de Jos, Kajsa Ollongren, potrivit IPN. Oficialul moldovean a precizează în cadrul declarațiilor de presă comună că autoritățile de la Chișinău vor să consolideze reziliența țării, să combată amenințările hibride și să modernizeze capacitățile de apărare.

Ministrul a mai spus că vizita ministrei Ollongren reprezintă o dovadă Olanda este unul dintre partenerii pentru care securitatea și bunăstarea Republicii Moldova, ca țară democratică, contează.

„Am discutat despre necesitățile noastre în cadrul implementării Planului Național de dezvoltare pe termen lung, care prevede modernizarea echipamentelor și tehnicilor militare. Am abordat și modalitățile prin care țara dumneavoastră ar putea să ajute în procesul de modernizare. Ne dorim capabilități de apărare la standardele europene pentru a ne îndeplini misiunile constituționale, a contribui la eforturile internaționale de menținere a păcii și totodată pentru a deveni rezilienți la provocările hibride care se confruntă țara”, a declarat Nosatîi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Kajsa Ollongren, a apreciat parcursul reformelor din Republica Moldova, reiterând suportul UE și NATO. Ministra s-a referit la sprijinul pentru apărarea cibernetică a Moldovei și provocările prin care trece țara noastră.

„Ne angajăm să continuăm dezvoltarea bilaterală și multilaterală, să demonstrăm dorința de cooperare. Un subiect important l-a constituit pericolul războiului hibrid ce vine din partea Rusiei. Vom continua să oferim suport. Echipa de responsabilă de securitate cibernetică acordă suport Republicii Moldova din 2022 și va continua acest suport. Guvernul va continua să susțină și să ajute în misiunea politică UE prin cooperare și fortificarea rezilienței. Și aceasta pentru că Moldova trece prin timpuri grele și se confruntă cu multe provocări, căror trebuie să le facă față”, a menționat Ollongren.

#Chisinau #minsitra Apărării #Nosatîi #Olanda #vizită

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.