Instagram va începe, în câteva săptămâni, să testeze noi instrumente pentru a combate „sextortion”, o formă de șantaj care implică fotografii intime trimise online, potrivit BBC.

Unul dintre instrumentele ce vor fi testate este „protecția împotriva nudității”, care estompează imaginile nud din mesajele directe. Protecția va fi activată în mod implicit pentru persoanele sub 18 ani.

Totodată, vor fi testate și ferestre pop-up care vor îndruma potențialele victime către asistență.

Ce presupune „sextortion”

Guvernele din întreaga lume au avertizat cu privire la amenințarea din ce în ce mai mare pe care o reprezintă pentru tineri așa-numita „sextortion”.

Pentru cei care cad victimele acestui fenomen, totul începe cu primirea unei poze nud. Persoanele vizate sunt invitate să trimită și ele o poză în schimb, pentru ca apoi să fie amenințate că imaginea va fi făcută publică dacă nu răspund solicitărilor șantajistului.

Doi bărbați nigerieni judecați într-o astfel de cauză au pledat, miercuri, vinovați pentru că au șantajat sexual adolescenți și tineri din SUA, dintre care unul s-a sinucis.

De un astfel de fenomen a fost legată, de asemenea, și de sinuciderea unui adolescent din Australia.

Există cazuri înfiorătoare de pedofili care folosesc de fotografiile intime trimise online pentru a constrânge și a abuza copii, amintește BBC.

Cum încearcă Instagram să combată o infracțiune „oribilă”

Multe dintre cazurile de „sextortion” pe care Instagram le-a identificat pe platforma sa sunt inițiate de bande criminale sofisticate care vor să facă bani prin șantaj.

Este o infracțiune „oribilă”, după cum a catalogat-o platforma. Sistemu de protecție utilizat de Instagram împotriva nudității, dezvăluit pentru prima dată în ianuarie, folosește inteligența artificială (AI) care rulează în întregime pe dispozitivul utilizatorului pentru a detecta imaginile nud din mesajele directe și pentru a le oferi utilizatorilor posibilitatea de a alege dacă să le vizualizeze sau nu.

Instagram a precizat că această măsură este concepută „nu doar pentru a proteja oamenii de a vedea nuditate nedorită în DM-urile lor, ci și pentru a-i proteja de escrocii care pot trimite imagini nud pentru a-i păcăli pe oameni să trimită în schimb propriile imagini”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sistemul, care este însă opțional pentru adulți, nu raportează automat imaginile nud către companie, deși utilizatorilor li se va reaminti că pot bloca și raporta conturile dacă doresc, subliniază Instagram.

Atunci când sistemul detectează trimiterea de imagini nud, utilizatorul va fi direcționat către sfaturi de siguranță, inclusiv memento-uri care îi reamintesc că destinatarii pot face capturi de ecran sau transmite imagini fără știrea expeditorului.

Platforma anunță acum că va implementa, de asemenea, măsuri care detectează semnele că un utilizator ar putea fi un potențial șantajist sexual și îi va îngreuna interacțiunea cu ceilalți.

Măsurile mai vizează trimiterea cererilor de mesaje de la posibile conturi de „sextortion” direct în dosarul ascuns.

De asemenea, vor fi afișate notificări care încurajează persoanele care trimit deja mesaje către conturile potențialelor victime să raporteze orice amenințare privind distribuirea fotografiilor lor intime.

#fotografii intime #Insragram #notificari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.