Înainte de invazia rușilor în Ucraina, un război nevăzut se purta deja de luni de zile. Hackerii rușilor au dat atacuri țintite către sisteme esențiale din Ucraina, iar pe 24 februarie au lansat unul dintre cele mai puternice. E un război paralel, a declarat, în exclusivitate pentru Digi24, coordonatorul de operațiuni cibernetice al Ucrainei. În timp ce pe front se luptă cu armele, soldații cu tastaturi duc această luptă paralelă despre care șeful securității cibernetice spune că se poartă inclusiv cu România.

Reporter: „Unul dintre cele mai mari atacuri cibernetice din Ucraina a fost pe 24 februarie, în 2022. Ce a fost? A fost înainte ca trupele să intre în Ucraina.”

Serhii Prokopenko, coordonatorul de operațiuni cibernetice al Ucrainei: „Cu câteva zile înainte de invazia propriu-zisă am văzut cele mai multe atacuri cibernetice. Diferite tipuri de organizații au experimentat diferite tipuri de atacuri, au exploatat diferite vulnerabilități, au reușit să obțină credențialele și să intre în sistemul nostru și toată ideea a fost să distrugă operațiunile. A fost ca o pregătire pentru invazia fizică, perioada asta poate fi considerată o fază separată a războiului cibernetic.”

Reporter: „Ați avut semnale că hackerii ruși pregăteau ceva?”

Serhii Prokopenko, coordonatorul de operațiuni cibernetice al Ucrainei: „Da, da. Am creat 24 din 7 o echipă din diferite agenții care să ne permită să răspundem mai eficient. Ne-am mărit resursele să putem proteja mare parte tot din resurse. Înainte de invazia fizică cu câteva zile, am cerut ajutor companiilor de IT și partenerilor noștri pentru suport.”

Reporter: „Care sunt principalele ținte acum în Ucraina?”

Serhii Prokopenko, coordonatorul de operațiuni cibernetice al Ucrainei: „Principalele ținte sunt cele militare, organizațiile guvernamentale, sectorul energetic, de telecomunicații, IT, logistică. Nu este doar Ucraina ținta, toate țările din Europa, chiar și România poate fi atacată.”

Reporter: „Ce pot face cel mai rău?”

Serhii Prokopenko, coordonatorul de operațiuni cibernetice al Ucrainei: „Cea mai mare amenințare este să distrugă sistemele de telecomunicații de sub mare, să distrugă conectivitatea la internet în lume. Vor obține efecte în statele care folosesc internet, cum ar fi Europa sau Statele Unite.”

#atac cibernetic #Europa #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.