Procuratura Anticorupție (PA) a finalizat examinarea procesului penal în privința procuroarei care i-a pus note mici lui Ion Munteanu, la concursul pentru funcția de procuror general. Autoritatea anunță să s-a autosesizat pe 1 martie.

PA invocă faptul că s-ar fi comis abuz de putere, prin folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de demnitate publică a situației de serviciu, car ar fi cauzat daune „considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane”.

„Potrivit probelor administrate în cadrul procesului penal, procurorul a constatat că Olesea Vîrlan a folosit intenționat situația de serviciu ca membru al Consiliul Superior al Procurorilor, manifestată în evaluarea cu rea-credință, deprecierea în mod arbitrar, neasigurarea egalității de șanse, examinarea și aplicarea subiectivă a criteriilor de evaluare, în ceea ce privește cariera și candidatura lui Ion Munteanu la funcția de Procuror General.
Probele acumulate în cardul procesului penal ridică o bănuială rezonabilă că, în acordarea unui punctaj arbitrar și lipsit de obiectivitate și meritocrație de 3,5 candidatului Ion Munteanu, Olesea Vîrlan a acționat în interesul unei terțe persoane, acesta fiind Andrei Roșca, care avea un interes de răzbunare împotriva lui Ion Munteanu, din motiv că nu i-a oferit acestuia funcția vacantă de adjunct al Procurorului General. Dacă Andrei Roșca pleca din sistemul Procuraturii de pe funcția de adjunct al Procurorului General, ar fi ridicat cu peste 200.000 lei mai mult în indemnizație și concediul nefolosit decât de pe postul de procuror în cadrul Procuraturii Generale, din care a plecat la 28 februarie 2024 în baza cererii de demisie”, notează Procuratura Anticorupție.

Olesea Vîrlan este acuzată că ar fi afectat grav interesele instituționale ale Procuraturii și imaginea CSP-ului. PA mai invocă faptul că s-a încălcat „obligativitatea față de procesul de integrare Europeană, care prevedea alegerea Procurorului General până la sfârșitul lunii martie, însă dat fiind comportamentul defectuos și vicios a Olesei Vîrlan, statul nu a reușit îndeplinirea acestei obligativități la acea etapă”.

„La fel, acțiunile Olesei Vîrlan au prejudiciat interesele publice și prin faptul că a fost afectată grav imaginea Comisiei Pre-Vetting și încrederea publică în procedura de pre-vetting pentru selecția candidaților la funcția de membri ai CSP, deoarece procedura a dat eroare, or unul din membrii CSP evaluați ca fiind integru nu a dat dovadă de integritate și a încălcat anumite norme de etică”, mai notează procuratura specializată.

Deoarece în 2017, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „intereselor publice sau” din conținutul art. 327 a Codului penal, acțiunile nu pot fi sancționate drept contravenție. Totodată, PA susține că, deoarece rezultatele concursului au fost anulate, deși acțiunile Olesei Vîrlan sunt reproșabile, nu au cauzat daune și nu pot fi incriminate sub aspect penal.

„Astfel, în rezultatul investigației, Procurorul–șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, dar constituie contravenția de abuz de putere (prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod contravențional), fiind pornit pe acest fapt, în privința ex-membrului CSP, Olesea Vîrlan, proces contravențional la data de 10 aprilie 2024”, notează PA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Contravenția se pedepsește cu amendă de la 1500 la 4500 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni, până la un an.

Pe 19 martie 2024, Procurorul General interimar a semnat ordinul de eliberare, conform cererii de demisie, a Olesei Vîrlan.
În privința lui Andrei Roșca, în interesul căreia ar fi acționat Olesea Vîrlan și care în calitate de membru CSP ar fi intenționat să o numească în septembrie 2022 pe funcționară adjunct interimar la Procuratura Ialoveni, „în detrimentul unui candidat calificat selectat și numit de către Procurorul General interimar pentru această funcție la 15.08.2022, procurorul Dumitru Barbaroș”, s-a constatat comiterea contravenției privind abuzul de serviciu. Acesta, însă, nu poate fi tras la răspundere, deoarece termenul de prescripție a expirat.

Amintim că membra Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Olesea Vîrlan, evaluarea căreia a dus la anularea rezultatelor concursului pentru funcția de Procuror General, a recunoscut că a comis erori la notarea lui Ion Munteanu. Mai exact, ea spunea că punctajul candidatului ar fi trebuit să fie 8,5 în loc de 3,5, dar „s-au strecurat anumite greșeli”.

La scurt timp, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, a sugerat că Olesea Vîrlan trebuie să-și depună cererea de demisie.

#abuz de serviciu #concurs #Ion Munteanu #Olea Vîrlan #procuror general

Un bărbat de 37 de ani a încercat să treacă frontiera în Republica Moldova alături de o femeie de 52 de ani, cu dizabilități, pe care o prezentase drept soția sa. În timpul controlului, polițiștii de frontieră au descoperit însă că povestea de dragoste ascundea, de fapt, o altă relație de familie, scriu știrileprotv.ro.

Povestea de dragoste care le-a trezit suspiciuni polițiștilor

Incidentul a avut loc la punctul de trecere a frontierei Mohîliv-Podilskîi, unde polițiștii Serviciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina au verificat documentele și declarațiile celor doi călători.

Potrivit autorităților ucrainene, bărbatul și femeia au încercat să-i convingă pe agenți că între ei există sentimente autentice, iar diferența de vârstă de 15 ani nu reprezintă un obstacol în relația lor.

Verificările suplimentare au ridicat însă suspiciuni. În timpul discuțiilor cu polițiștii de frontieră, cei doi au început să se contrazică și nu au reușit să ofere răspunsuri coerente la întrebări simple despre momentul în care s-au cunoscut și despre viața lor de zi cu zi.

Confruntat cu întrebările agenților, bărbatul a recunoscut în cele din urmă că femeia nu era soția sa în sensul poveștii prezentate la control, ci viitoarea sa soacră.

Potrivit informațiilor transmise de autoritățile ucrainene, căsătoria ar fi fost încheiată cu scopul de a evita restricțiile în vigoare privind călătoriile în străinătate.

Polițiștii de frontieră au decis să nu-i permită bărbatului să părăsească Ucraina. Totodată, au sesizat Poliția Națională cu privire la schema descoperită.