Pentru a doua oară în zece ani, recifele de corali din întreaga lume sunt afectate de un episod major de albire legat de creşterea temperaturilor apei, unele părţi ale Marii Bariere de Corali din Australia riscând să dispară.

Deşi albirea poate duce la moartea coralilor, este un fenomen reversibil, deoarece coralii afectaţi pot supravieţui dacă temperaturile scad şi dacă alţi factori de stres, cum ar fi pescuitul excesiv sau poluarea, se reduc.

„Între februarie 2023 şi aprilie 2024 a fost observată o albire semnificativă a coralilor în emisferele nord şi sud ale fiecărui mare bazin oceanic”, a declarat Derek Manzello de la NOAA.

Acest fenomen a fost confirmat în toate regiunile tropicale, în special în Florida (sudul SUA), în Caraibe, în Brazilia şi în Pacificul tropical estic.

Consecinţele acestui fenomen sunt multiple. Albirea afectează ecosistemele oceanice, dar şi populaţiile umane, având un impact asupra siguranţei lor alimentare şi a economiilor locale.

Actualul episod de albire este al patrulea înregistrat de NOAA din 1985. Episoadele anterioare au fost observate în 1998, 2010 şi 2016.

Recifele din extremitatea nordică a Marii Bariere de Corali, afectate de albire, fenomen comparat cu un ”incendiu subacvatic”

Un episod de albire a coralilor a fost descoperit de un grup de cercetători australieni în regiunea a şase insule din extremitatea nordică a Marii Bariere de Corali, după ce o agenţie guvernamentală a anunţat recent că un fenomen major de albire este în curs de desfăşurare în cel mai mare recif de corali din lume, transmite Reuters.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea James Cook au anunţat că au identificat doar câteva zone relativ sănătoase, majoritatea în ape mai adânci, după ce au cercetat siturile din Parcul Naţional Turtle Group, situat la o distanţă de circa zece kilometri în largul statului Queensland.

Albirea este declanşată de încălzirea apelor oceanice, care determină coralii să expulzeze algele colorate care trăiesc în ţesuturile lor şi să devină albi. Un coral afectat de albire îşi poate reveni dacă apele se răcesc, însă dacă temperaturile oceanului rămân ridicate pentru perioade mai lungi de timp, el va muri.

„În contextul schimbărilor climatice, în care se preconizează că astfel de evenimente perturbatoare vor deveni mai frecvente şi vor avea o intensitate mai mare, devine mai importantă ca niciodată continuarea acestor programe de monitorizare pe termen lung”, a precizat aceasta.

ONU a declanşat „alerta roşie”: Planeta este în pragul colapsului după un deceniu în care au fost doborâte o serie de recorduri

Un nou raport din luna martie al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, aflată sub egida ONU, avertizează că planeta va fi „în pragul colapsului” după 2023, după ce s-au doborât recorduri în materie de poluare, încălzire globală şi concentraţii de gaze cu efect de seră, relatează AFP.

Au fost doborâte recorduri pentru căldura oceanelor, creşterea nivelului mării, retragerea gheţarilor etc. 2023 a încheiat cel mai fierbinte deceniu înregistrat vreodată, împingând planeta „pe marginea prăpastiei”, a avertizat ONU.

Raportul Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) arată că au fost doborâte şi, în unele cazuri, „spulberate” recorduri în ceea ce priveşte nivelul gazelor cu efect de seră, temperaturile de la suprafaţă, temperatura şi creşterea acidităţii oceanelor, creşterea nivelului mării, extinderea banchizei din Antarctica şi retragerea gheţarilor.

Planeta este „în pragul colapsului”, în timp ce „poluarea cu combustibili fosili provoacă un haos climatic fără precedent”, a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Mai este încă timp pentru a arunca oamenilor şi planetei un colac de salvare”, a spus el, dar trebuie să se ia măsuri „acum”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul confirmă că anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie la suprafaţa globului de 1,45°C peste nivelul de referinţă din perioada preindustrială. „Fiecare fracţiune de grad de încălzire globală are un impact asupra viitorului vieţii pe Pământ”, a avertizat şeful ONU.

„Criza climatică este PROVOCAREA definitorie cu care se confruntă omenirea şi se combină inexorabil cu o criză a inegalităţii, aşa cum reiese din creşterea insecurităţii alimentare, din deplasările de populaţie şi din pierderea biodiversităţii”, a arătat secretarul general al OMM, Celeste Saulo.

Valurile de căldură, inundaţiile, secetele, incendiile de pădure şi intensificarea rapidă a ciclonilor tropicali seamănă „mizerie şi haos”, perturbând viaţa de zi cu zi a milioane de oameni şi provoacă pierderi economice de miliarde de dolari, avertizează OMM.