Băncile europene au făcut un apel către Uniunea Europeană pentru a le desemna drept unul din sectoarele de importanţă „strategică”, avertizând că în joc este competitivitatea lor şi viitorul blocului comunitar, transmite Reuters.
Apelul lansat de Federaţia Bancară Europeană (EBF) vine cu o listă de 45 de recomandări de politică pe care principalul organism de lobby al sectorului bancar european le face înaintea alegerilor europarlamentare din iunie.
Preşedintele EBF, Christian Sewing, a îndemnat încă de anul trecut, , în calitatea sa de director general al Deutsche Bank, ca băncile să fie recunoscute drept sector strategic, atunci când le-a catalogat drept „un factor crucial pentru suveranitatea europeană”.
Însă este pentru prima dată când, la nivel european, băncile cer în mod oficial o solicitare pentru un astfel de statut.
„Este esenţial să recunoaştem rolul vital şi strategic pe care îl joacă băncile în transformarea Europei”, scrie Sewing în avanpremiera unui raport care se întinde pe 51 de pagini.
În pofida noul apel venit din partea sectorului financiar, Uniunea Europeană nu publică o listă cu sectoarele pe care le consideră drept strategice.
La o întâlnire cu jurnaliştii prilejuită de prezentarea raportului, directorul general al EBF, Wim Mijs, a spus că în ultimii 20 de ani Europa şi „subcontractat” apărarea pe seama SUA, energia pe seama Rusiei şi activităţile manufacturiere pe seama Chinei, lucru care cere o analiză atentă a sectoarelor strategice ale regiunii.
Cea mai mare parte a raportului EBF priveşte reglementarea din sectorul bancar şi cum ar putea fi eficientizată,
Reglementarea bancară a fost serios revizuită după criza financiară globală, lucru care potrivit atât regulatorilor cât şi bancherilor a făcut industria bancară mai stabilă. Însă acum băncile se confruntă cu o legislaţie „excesivă şi care îşi depăşeşte limitele” care a devenit „copleşitoare”.
Organismul de lobby a cerut o revizuire a actualelor reglementări pentru a judeca cum îi afectează nu doar stabilitatea dar şi competitivitatea şi creşterea.
„Nu cerem o relaxarea a standardelor. Reglementarea noastră suferă de pe urma unui exces de bune intenţii. Vedem cum lucrurile sunt supra-complicate”, a spus Wim Mijs.
