Compania Apple a eliminat aplicații populare de mesagerie din App Store în China, după ce guvernul chinez i-a ordonat să facă acest lucru, relatează The Wall Street Journal.

Aplicațiile în cauză sunt WhatsApp și Threads (META), precum și Signal, Telegram și Line. Apple a precizat că i s-a ordonat să elimine anumite programe din motive de securitate națională, dar nu a specificat care sunt acestea.

„Suntem obligați să respectăm legile din țările în care ne desfășurăm activitatea, chiar dacă nu suntem de acord”, a declarat un purtător de cuvânt al Apple într-un comunicat.

Aceste aplicații de mesagerie au peste trei miliarde de utilizatori la nivel mondial. Ele pot fi accesate în China doar prin intermediul rețelelor private virtuale care îi duc pe utilizatori în afara marelui firewall al Chinei, dar care sunt totuși utilizate pe scară largă.

Administrația spațiului cibernetic din China a cerut Apple să elimine WhatsApp și Threads din App Store, deoarece acestea au conținut politic care include referințe problematice la președintele Chinei, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune. Un purtător de cuvânt al Apple a declarat că acest lucru nu face parte din argument.

„Beijingul tratează adesea aceste platforme cu prudență, îngrijorat de faptul că aceste programe ar putea fi folosite de cetățenii săi pentru a răspândi conținut negativ și a organiza demonstrații sau mișcări sociale. O mare parte din știrile pe care China le cenzurează ajung adesea în afara Marelui Firewall prin intermediul unor astfel de canale”, a scris WSJ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Măsura reduce numărul de aplicații de chat străine pe care utilizatorii chinezi de internet le pot folosi pentru a comunica cu cei din afara țării, consolidând și mai mult controlul Beijingului asupra internetului, care este sensibil la informații necenzurate.

#Apple #Beijing #eliminare aplicatii

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.