Un studiu recent bazat pe date satelitare la nivel național și publicat în revista „Science” arată că aproape jumătate din marile orașe ale Chinei se confruntă cu niveluri de subsidență, de la moderate la severe. Acest fenomen expune milioane de persoane riscului de inundații, mai ales în contextul creșterii nivelului oceanelor. Conform autorilor raportului, 45% din terenul urban din China se scufundă cu mai mult de 3 milimetri pe an, iar 16% din teren se scufundă cu peste 10 milimetri anual. Acest fenomen este cauzat nu doar de scăderea pânzei freatice, ci și de greutatea mediului construit.

China deja suferă pierderi anuale de peste 7,5 miliarde de yuani (aproximativ 1,04 miliarde de dolari) din cauza subsidenței. În viitorul secol, aproape un sfert din terenul de coastă ar putea fi sub nivelul mării, ceea ce ar expune milioane de persoane la un risc și mai mare de inundații.

Robert Nicholls, cercetător la Centrul Tyndall pentru schimbări climatice al Universității East Anglia, a subliniat că aceasta nu este o problemă izolată, ci una națională pentru China și, de asemenea, un fenomen care are ecouri globale.

„E foarte clar că e o problemă naţională pentru China şi nu o problemă în doar unul sau două locuri. Şi este un microcosmos a ceea ce se întâmplă în restul lumii”, a declarat el.

Orașul Tianjin, locuit de peste 15 milioane de persoane, este identificat ca unul dintre cele mai grav afectate. Episodul evacuării a 3.000 de rezidenți anul trecut, din cauza unui dezastru geologic neașteptat, este atribuit epuizării apei din sol și construcției de fântâni geotermale.

Această problemă nu este specifică doar Chinei. Potrivit unui alt studiu, circa 6,3 milioane de kilometri pătrați de teren sunt în pericol la nivel global. În Indonezia, de exemplu, porțiuni importante din capitala Jakarta se află sub nivelul mării.

Nicholls sugerează că orașele vulnerabile ar putea învăța din experiența Tokyo, care a reușit să oprească scufundarea prin interzicerea extracției apei subterane, în anii 1970. Cu toate acestea, este important de subliniat că subsidența nu poate fi oprită în totalitate.

„Reducerea subsidenţei ar trebui tratată cu cea mai mare seriozitate, dar nu poate fi oprită în totalitate, aşa că vorbim de adaptare şi de construcţia unor diguri”, a adăugat el.

Din cele 44 de mari oraşe din zona de coastă care suferă din cauza acestei probleme, 30 se află în Asia, potrivit unui studiu realizat în 2022 la Singapore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #inundatii #studiu

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.