Radu Musteață, directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) susține că în 2021 doar 23% dintre angajații instituției au trecut testele de integritate ale Centrului Național Anticorupție. Atunci, autoritățile efectuau reformarea instituției și au schimbat managementul, urmând să numească șefi de direcții în subdiviziunile teritoriale.

Expertiza anticorupție a stabilit că existau mai mulți specialiști cu probleme de integritate și legături dubioase. Pentru a întrerupe pretinsele acțiuni care pătau imaginea ANSA, acestora li s-a propus transfer în alte raioane, unde nu aveau legături.

„Având acea informație despre activitatea lor, s-a luat decizia de a le a fi propuse funcții de șefi de direcție în alte raioane, pentru a rupe acele rădăcini create. Ei s-au eliberat din rândurile Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor”, a explicat Musteață în cadrul unei conferințe de presă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Persoanele vizate, însă, au refuzat și au plecat din sistem. Ulterior, instanța le-a restabilit, însă instituția era reformată, iar funcțiile lor nu mai existau. Deși aceștia ar fi primit oferte pentru alte funcții la ANSA, ei le-ar fi refuzat.

Precizările au fost făcute în contextul scandalului în care s-a pomenit instituția, după ce mai mulți foști angajați declarau că ar fi fost presați să plece din funcție.

Totodată, cu referire la medicii veterinari care efectuau controale în piețe, Musteață a menționat că funcțiile lor au fost excluse de la ANSA, deoarece aceștia ar fi pretins bani de la micii comercianți și producătorii autohtoni. În același timp, conform lui, CNA a efectuat măsuri în privința lor și a stabilit că acești medici au fost prinși că ar pretinde bani.

Actualmente, ANSA menționează că eliberează toate actele online, iar proprietarii de afaceri pot solicita actele permisive necesare în mod electronic și le pot primi în același mod, astfel încât să fie excluse riscurile de corupție.

„ANSA a renunțat la aparate de casă, la bani cash. Acum toate transferurile au loc în mod economic. Acest mesaj trebuie să fie clar și pentru operatorii economic: Nu preia ANSA bani cash”, a precizat directorul instituției, în context.

Oficialul a mai menționat că în 2023 ANSA a aplicat amenzi cu două milioane de lei mai mult. Potrivit lui, retragerea produselor nesigure de pe rafturi și returul produselor de origine animală de la frontieră reprezintă o dovadă că instituția pe care o conduce își face bine munca.

#angajati #ANSA #demisie #lupta cu coruptia #Radu Musteață

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.