Universitatea Tehnică din Moldova (UTM) va beneficia de un complex de sere moderne, precum şi de 12 loturi de teren agricol, cu suprafaţa de 568 hectare. Cu acest prilej, miercuri, 24 aprilie, în campusul Mirceşti al UTM, a avut loc inaugurarea primelor două sere tehnologizate, ce vor sprori procesul de studii pentru studenții Facultăţii Științe Agricole, Silvice și ale Mediului, transmite moldpres.md.

„Este o mare reuşită şi un succes, care sunt cele mai bune argumente pentru reforma învăţământului superior de acum doi ani, când ne-am unit cu Universitatea Agrară. Furnizorii de tehnologii au venit mai aproape de UTM, fapt de la care au de câştigat studenţii şi cadrele didactice”, a declarat rectorul UTM, Viorel Bostan.

Cele 12 loturi de teren agricol au fost transmise din gestiunea Întreprinderii de stat Stațiunea Didactică Experimentală „Criuleni” în gestiunea Universității Tehnice a Moldovei.

„Universităţile sunt pentru studenţi, ei trebuie să fie beneficiarii principalii ai acestor reforme şi modernizări. Or, agricultura ţării noastre nu va putea merge mai departe, dacă nu va merge în pas cu ştiinţa şi dezvoltarea în acest sens. Producătorii autohtoni trebuie să aibă printre ei agronomi buni, calificaţi, ingineri, cadre bine pregătite în conformitate cu actualitatea zilei. Cel mai bine se învaţă creşterea plantelor atunci când urmăreşti procesul cap coadă, de la seminţe până la roadă”, a relevat la eveniment vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Proiectul de la UTM a devenit posibil datorită susţinerii Guvernului Republicii Molodva, Băncii Europene pentru Investiţii, Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională, Programului Livada Moldovei etc.

Actualmente în cadrul Facultăţii Științe Agricole, Silvice și ale Mediului îşi fac studiile peste opt sute de studenţi şi masteranzi, iar noile posibilităţi de studiu le va permite să însuşească cele mai relevante procedee tehnologice în practică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În vara anului trecut, Universitatea Tehnică a Moldovei a făcut un pas semnificativ în direcția modernizării și digitalizării agriculturii prin semnarea acordurilor de parteneriat cu 12 companii specializate în agricultura modernă. Acest parteneriat extins are ca obiectiv major crearea Centrului Agrotech Arena la Facultatea Științe Agricole, Silvice și ale Mediului a UTM.

#sera #Studenti #teren agricol #UTM

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.