Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, a discutat cu studenții și profesorii de la Universitatea de Stat din Moldova despre inflație și despre rolul băncii centrale.

La prelegere au participat peste o sută de studenți și profesori. Anca Dragu a descris activitatea și rolul crucial al băncilor centrale în economie și a povestit ce reprezintă inflația, ce o determină și care sunt instrumente utilizate pentru a menține stabilitatea prețurilor.

Referindu-se la inflație, guvernatoarea BNM a explicat care sunt sursele externe care au influențe asupra proceselor inflaționiste dintr-o țară, precum și cum sunt legate între ele nivelul inflației și caracterul specific al unei economii.

Participanții au avut posibilitatea să adreseze mai multe întrebări, abordând în special subiectul inflației, semnele distinctive ale iminenței unei crize financiare și măsurile de întreprins pentru pregătirea răspunsului adecvat. Astfel, lecția publică a devenit oportunitate de învățare și dialog pentru comunitatea academică.

„Rolul și activitatea dumneavoastră sunt esențiale pentru dezvoltarea țării și pentru viitorul european al Republicii Moldova”, a menționat Anca Dragu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul vizitei la USM, guvernatoarea și rectorul Igor Șarov vorbit despre dezvoltarea unor proiecte comune de educație financiară, formarea tinerilor specialiști în domeniul financiar, prin asigurarea cu locuri de practică și stagii de mentorat și importanța formării continue a lucrătorilor din sistemul bancar.

La finalul vizitei, Guvernatoarea Anca Dragu a semnat, în Cartea de Onoare a Universității de Stat din Moldova, un mesaj pentru întreaga noastră comunitate. Lecția publică se înscrie în seria de sesiuni de educație financiară desfășurate în cadrul Campaniei Naționale de Educație Financiară cu genericul „Educație financiară pentru toți”, realizată de Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu sprijinul Programului USAID „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova (MISRA).

#Anca Dragu #Igor Șarov #prelegere #Studenti #USM

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.