Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

VIDEO Licee, grădinițe și spitale din capitală – eficiente energetic cu BERD, BEI și E5P. Ceban: „Mândri de rezultate”

24 Apr. 2024, 20:14
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
24 Apr. 2024, 20:14 // Economie //  Elena Putregai

Primăria Municipiului Chișinău informează miercuri, 24 aprilie curent, că Proiectul „Eficiența energetică și reabilitarea termică a clădirilor din municipiul Chișinău”, realizat cu suportul finanțatorilor europeni: BERD, BEI și Fondul Parteneriatului Estic pentru Eficiență Energetică (E5P), a contribuit la creșterea performanței clădirilor instituțiilor beneficiare, la reducerea costurilor pentru întreținere, dar și la crearea de condiții mai bune, la standarde europene: pentru medici și pacienți, elevi și profesori, educatori și micuți de la grădiniță. Acestea sunt principalele concluzii făcute de reprezentanții APL Chișinău, ai finanțatorilor și ai beneficiarilor, expuse în cadrul unei ceremonii speciale la final de Proiect, transmise în direct de RLIVE.

Proiectul „Eficiența energetică și reabilitarea termică a clădirilor din municipiul Chișinău” a fost lansat la începutul anului 2021, având ca scop eficientizarea energetică a instituțiilor publice din Chișinău. A fost destinat pentru 22 de instituții publice municipale: 14 licee, 5 grădinițe și 3 spitale.

Principalele tipuri de lucrări prevăzute în Proiect au inclus: izolarea exterioară a clădirilor (pereți, acoperiș și subsol), înlocuirea tâmplăriei cu soluții eficiente, instalarea sistemelor de ventilare cu recuperarea căldurii, montarea sistemului de iluminare cu LED, înlocuirea sistemelor termice și reabilitarea rețelelor inginerești, instalarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice etc. Suprafața totală a instituțiilor este de peste 180 mii metri pătrați, iar numărul beneficiarilor finali ai proiectului se ridică la circa 35 de mii de persoane, anual.

Primarul Ion Ceban a ținut să remarce că Proiectul de eficientizare energetică este unul de cea mai mare anvergură din regiune de acest tip. De asemenea, a mulțumit tuturor celor care s-au implicat direct sau indirect în realizarea acestei inițiative, datorită căreia au fost eficientizate energetic 22 de clădiri publice importante pentru municipiu: școli, grădinițe și spitale, care au fost aduse la standarde europene autentice.

„Au fost create condiții mai bune pentru medici și pacienți, elevi și profesori, educatori și pici de grădiniță, iar toate acestea înseamnă creșterea calității vieții”.

Potrivit edilului, este cel mai de anvergură proiect în domeniul eficienței energetice a clădirilor publice la ziua de astăzi nu doar în Capitală, dar și în Republica Moldova.

„Suntem mândri de rezultatele obținute și ne bucurăm că Primăria Chișinău, prin cooperare cu partenerii europeni poate îmbunătăți viața cetățenilor”, a adăugat el.

Aceste obiective au fost realizate printr-un complex de măsuri, care au inclus lucrări de: termoizolare a pereților, subsolului, acoperișului, schimbarea ferestrelor și ușilor vechi, modernizarea punctelor termice și rețelelor de termoficare, instalarea sistemului de iluminare led, instalare sisteme fotovoltaice și ventilație, precum și înlăturarea azbestului.

Proiectul de pionierat în acest domeniu a fost implementat de Primăria Chișinău cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Băncii Europene de Investiții, și Fondul parteneriatului estic pentru eficiență energetică (E5P) cu un buget de 25 milioane de Euro (500 milioane de lei), inclusiv componentă de grant de 5 milioane de Euro.

Pentru realizarea Proiectului, APL Chișinău a beneficiat de sprijinul partenerilor de dezvoltare importanți: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul Parteneriatului Estic pentru Eficiență Energetică E5P. Bugetul total a Proiectului a constituit 25 milioane de Euro (500 milioane lei).

La eveniment au participat: primarul general, Ion Ceban, reprezentanți ai finanțatorilor europeni ai Proiectului, ambasadori acreditați la Chișinău, beneficiari, jurnaliști etc.

Alături de investițiile în eficiență energetică, în ultimii ani, Primăria Municipiului Chișinău, a obținut mijloace de peste 3 miliarde de lei, de la partenerii europeni – care au fost îndreptate în proiecte de infrastructură, de transport, reabilitarea râului Bîc, managementul deșeurilor. În prezent, echipa Primăriei Chișinău lucrează asupra a noi proiecte, ce vor permite extinderea programului actual în multe alte instituții de menire socială pentru oameni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 16:02
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
16 Nov. 2026, 16:02 // Slider //  Realitatea.md

Republica Moldova a importat mărfuri de 7,58 miliarde de euro și a exportat de 2,58 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026, scrie BANI.MD. Diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la aproape 5 miliarde de euro, cu 322,5 milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS).

Deficitul comercial s-a adâncit cu 6,9% față de ianuarie–septembrie 2025. Exporturile au crescut cu 10,2%, iar importurile cu 8%, însă valoarea mărfurilor cumpărate din străinătate a rămas de aproape trei ori mai mare decât cea a mărfurilor vândute peste hotare. Exporturile au acoperit 34,1% din importuri, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât acum un an.

Potrivit sursei citate, doar în luna septembrie, țara noastră a exportat mărfuri de 345,9 milioane de euro, cu 28,9% mai mult decât în august și cu 17,6% mai mult decât în septembrie 2025. Importurile au ajuns la 929 de milioane de euro, în creștere cu 13,6% față de luna precedentă și cu 16,5% față de aceeași lună a anului trecut. Deficitul comercial al lunii a fost de 583,1 milioane de euro, cu 79,8 milioane de euro mai mare decât în septembrie 2025.

Creșterea exporturilor din primele nouă luni a fost susținută de mărfurile autohtone. Livrările acestora au ajuns la 2,08 miliarde de euro, cu 13,8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, și au reprezentat peste 80% din total. Reexporturile au scăzut cu 2,5%, până la 505,2 milioane de euro.

Astfel, cele mai mari ponderi în exporturi le-au avut semințele și fructele oleaginoase (16%), mașinile și aparatele electrice (13,7%), cerealele și preparatele pe bază de cereale (12,4%), precum și legumele și fructele (10,7%). Valoarea exporturilor de cereale și preparate din cereale a urcat cu 46%, cea a oleaginoaselor cu 31,2%, iar cea a legumelor și fructelor cu 14,1%. În schimb, exporturile de mașini și aparate electrice au scăzut cu 6%, iar cele de băuturi alcoolice și nealcoolice, cu 9,8%.

România a rămas principala piață de desfacere, cu 31% din totalul exporturilor moldovenești, urmată de Turcia (10,6%), Italia (9,5%), Cehia (7,5%), Ucraina (6,8%) și Germania (5,6%). Livrările către România au crescut cu 15,5%, iar cele către Turcia, cu 29,4%. Exporturile către Israel au fost de 3,4 ori mai mari, pe seama livrărilor de grâu. Printre piețele pe care exporturile s-au redus se numără Spania, unde valoarea livrărilor a scăzut cu 66,8%, Țările de Jos, cu 29%, și Statele Unite, cu 24,1%.

La importuri, cele mai mari ponderi le-au avut petrolul și produsele petroliere (10,9%), gazele și produsele industriale obținute din gaz (9,2%) și vehiculele rutiere (7,2%). Valoarea importurilor de petrol și produse petroliere a crescut cu 34,7%, cea a importurilor de gaze și produse obținute din gaz, cu 13,1%, iar cea a importurilor de energie electrică, cu 9,2%. România a fost și principalul furnizor de mărfuri, cu 23% din total, urmată de China (14,6%), Ucraina (9,5%), Germania (6,7%) și Turcia (6,4%). Transportul rutier a predominat în ambele sensuri, cu 76,3% din exporturi și 78,2% din importuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Țările Uniunii Europene au preluat 67,5% din exporturile Republicii Moldova, în valoare de 1,74 miliarde de euro, și au furnizat 53,3% din importuri, în valoare de 4,04 miliarde de euro. Deficitul comercial în relația cu UE a ajuns la 2,3 miliarde de euro, în creștere cu 5,6%. În schimburile cu cele cinci state din grupul CSI analizat de BNS, exporturile au însumat 154,5 milioane de euro, iar importurile, 198,9 milioane de euro. Deficitul pe această relație comercială s-a redus cu 26%, până la 44,4 milioane de euro.