Moldova urmează să beneficieze de aproximativ 120.491 de euro de la Suedia. Banii vor fi utilizați pentru a contracara dezinformarea înainte de alegeri.

În perioada 24-25 aprilie 2024, Christian Danielsson, secretar de stat al pentru afaceri europene a Suediei, vizitează țara noastră. Din delegație face parte și Torbjörn Sohlström, director general pentru afaceri politice. Oficialii vor discuta cu guvernarea de la Chișinău despre cooperarea bilaterală și despre procesul de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Vizita de lucru la Chișinău reprezintă o oportunitate de a discuta despre modul în care Suedia își poate dezvolta cooperarea cu Moldova pentru a sprijini eforturile țării de aderare la UE și de reformă, precum și pentru a-și consolida reziliența înainte de viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare”, anunță ambasada Suediei.

Secretarul de stat Danielsson a anunțat, în context, că Suedia va completa actualul sprijin acordat pentru mass-media independentă și securitatea cibernetică în Moldova. În opinia sa, administrația de la Stockholm va rămâne angajată să sprijine țara noastră.

#alegeri #mass media #Moldova #sprijin #Suedia

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.