„Avem cu România cea mai intensă comunicare, bazată pe încredere și solidaritate. Demonstrăm acest lucru și în acest an, în care Republica Moldova trece printr-un proces complex, cel de pregătire pentru negocierile de aderare la comunitatea europeană”. Acesta a fost mesajul transmis de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, la întrevederea cu președintele Senatului, Nicolae Ionel Ciucă, la care a fost însoțită de ministra Justiției din România, Alina Gorghiu.

În cadrul discuțiilor, țara noastră a fost încurajată să mențină ritmul implementării reformelor în justiție cu aceeași determinare, întrucât este un domeniu esențial pentru avansarea agendei europene, așteptările fiind mari atât din partea Comisiei de la Bruxelles, cât și din partea societății.

Președintele Senatului a dat asigurări că Moldova poate conta pe sprijinul României în implementarea reformelor asumate în justiție și în lupta împotriva corupției.

„Discuțiile de astăzi fac parte dintr-un dialog permanent pe care Bucureștiul și Chișinăul îl au cu privire la parcursul european al Republicii Moldova. România încurajează un ritm susținut al reformelor din Justiție, derulate acum peste Prut. Este un domeniu esențial pentru avansarea agendei europene, așteptările fiind ridicate atât din partea Comisiei de la Bruxelles, cât și din partea societății. I-am spus ministrei Veronica Mihailov-Moraru că poate conta pe sprijinul României în implementarea reformelor asumate în Justiție și a luptei împotriva corupției”, a scris pe o rețea de socializare președintele Senatului.

La Palatul Republicii, Veronica Mihailov-Moraru a avut o ședință cu membrii comisiilor juridice ale Camerei Deputaților și Senatului. În discuții, ministra Justiției a menționat despre procesul de transpunere a acquis-ului comunitar în legislația națională și a exprimat recunoștință pentru oportunitatea de a prelua din experiența și bunele practici ale României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În context, ministra Mihailov-Moraru a reiterat despre buna colaborare cu Ministerul Justiției din România, dar și despre cooperarea dinamică la nivel parlamentar, dialogul deschis și constructiv cu ambele Camere ale Parlamentului României, la nivel de secretariate și comisii de specialitate.

#București #întrevedere #Nicolae Ionel Ciucă #Veronica Mihailov-Moraru

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.