Locuitorii din Găgăuzia își pot retrage banii de pe cardurile MIR, emise de băncile din Federația Rusă, potrivit informațiilor Sberbankului transnistrean, scrie rupor.md.

„Deservim cardurile MIR rusești. Chiar și cetățenii străini pot retrage bani de la orice sucursală bancară din Transnistria. Pentru a face acest lucru e nevoie de un card de migrație și un pașaport. La efectuarea unei operațiuni de către cetățeni străini se percepe un comision de 2%. Banii pot fi ridicați în ruble transnistrene și ruble rusești”, se arată în mesajul băncii.

Anterior, Președintele Adunării Populare din Găgăuzia Dmitrii Konstantinov declara că peste 8 mii de pensionari și bugetari din Găgăuzia au primit primele plăți pe cardurile bancare MIR.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-o reacție pentru BANI.MD, Biroul de Reintegrare susține că:

„Pe teritoriul Republicii Moldova, sistemul de plăți cu carduri este autorizat de către Banca Națională a Moldovei, care, din câte se cunoaște nu a emis asemenea autorizații. În același timp, perimetrul transnistrean, urmare a nereglementării conflictului nu poate fi supravegheat efectiv și este inaccesibil pentru desfășurarea activității instituțiilor bancare licențiate de Banca Națională a Moldovei”.

#Gagauzia #Sberbank #Transnistria

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.