Datele economice recente arată că Republica Moldova a înregistrat un indice al risipei alimentare de 93,4 din 100 în anul 2024, conform unei analize prezentate în emisiunea „Analize economice” de către econoomistul Veaceslva Ioniță. Un moldovean va risipi în medie aproximativ 71 kg de produse alimentare în acest an, scrie Bani.md.

Risipa alimentară totală în Republica Moldova în 2024 va fi de aproximativ 180 de mii de tone, echivalent cu aproximativ 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km. Aceste date alarmante au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, care a subliniat că risipa de alimente ar putea fi chiar mai mare cu 50% dacă calitatea datelor ar fi îmbunătățită.

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în funcție de veniturile gospodăriilor casnice, analistul economic a menționat că în 2022, primii 20% cei mai săraci moldoveni au alocat aproximativ 56,9% din venitul gospodării pentru alimente, în timp ce cei mai bogați 20% dintre moldoveni au alocat doar 30,3% din venituri.

Comparativ cu alte țări, risipa de alimente în Republica Moldova este de 71 kg per capita pe an, situându-se sub nivelul înregistrat în țări precum Portugalia (124 kg), Elveția (119 kg) și Serbia (108 kg). Totuși, această cifră este mai mare decât cea din Ucraina (69 kg), România (67 kg) și alte țări din Europa de est și de nord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimente #risipa alimentara #Veacesav Ioniță

Echipele de ambulanță din Republica Moldova au avut aproape 780 de mii de intervenții în 2025, iar numărul solicitărilor continuă să crească. Peste 4 800 de oameni lucrează în serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească, de la medici și felceri până la asistenți medicali, dispeceri și șoferi.

Datele au fost prezentate astăzi, 2 octombrie, la evenimentul dedicat Zilei naționale a ambulanței. Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, le-a mulțumit angajaților și a vorbit despre munca făcută contra cronometru, în care deciziile trebuie luate rapid, uneori în situații cu o puternică încărcătură emoțională.

Pentru modernizarea serviciului, în 2025 au fost alocate peste 16,6 milioane de lei pentru baza tehnico-materială a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Alte 30 de autosanitare noi au fost cumpărate în 2026, pentru aproximativ 69 de milioane de lei. Mașinile sunt complet echipate și urmează să fie livrate în Republica Moldova până în martie 2027.

Serviciul va primi și șase autosanitare prin proiectul „Asistența medicală urgentă prespitalicească salvează vieți”, finanțat prin Programul Interreg NEXT România–Republica Moldova. Valoarea acestora este de aproximativ 540 de mii de euro.

Planurile Ministerului Sănătății includ și dezvoltarea centrului de instruire al CNAMUP. Personalul va avea parte de simulări și exerciții inspirate din situațiile cu care echipele se confruntă în intervențiile de zi cu zi, inclusiv în cazuri de calamități și situații de criză.
O altă schimbare pregătită este legată de digitalizarea serviciului. Ambulanța ar urma să aibă acces mai rapid la informațiile medicale importante despre pacient, iar medicii din spitale ar putea fi consultați de la distanță în timpul intervenției.

Acest lucru este important mai ales în cazurile grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau traumatismele majore. În astfel de situații, spitalul poate fi anunțat din timp și se poate pregăti pentru primirea pacientului și continuarea tratamentului.
Ministerul Sănătății spune că obiectivul este ca intervenția să nu se oprească la ușa ambulanței. Serviciul de urgență urmează să fie mai bine conectat cu spitalele, astfel încât îngrijirea pacientului să continue fără întreruperi, din momentul apelului la 112 și până la tratamentul de care are nevoie.