Situația de securitate impune un tratament special pentru Republica Moldova din partea Uniunii Europene. O spune europarlamentarul român, Eugen Tomac, după ce președinta Maia Sandu a cerut la Bruxelles ajutor financiar sporit pentru Republica Moldova. Eurodeputatul român spune că mesajul șefei statului este unul corect în contextul în care țara se confruntă cu provocări interne urmare a războiului hibrid purtat de Rusia, notează ipn.md.

„Pentru că avem o realitate politică și geopolitică distinctă chiar și față de Ucraina. Discutăm despre un stat care este lângă Uniunea Europeană și a cărui cetățeni, în mare parte, sunt cetățeni ai Uniunii Europene. Suntem români de o parte și de alta a Prutului. Avem o identitate comună, dar, fără voia noastră, națiunea a fost divizată și evident că erorile trecutului trebuie corectate prin măsuri inteligente. Mesajul președintei Sandu este unul corect în ideea că această presiune internă și externă exercitată de Rusia prin toți actorii pe care-i are în teritoriu trebuie contracarată cu un plan ambițios de măsuri și susținere financiară fără precedent”, a spus europarlamentarul Eugen Tomac.

Potrivit europarlamentarului, un nou pachet de sprijin financiar pentru Republica Moldova ar putea fi pe agenda oficialilor europeni după alegerile europarlamentare din iunie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Provocările interne, fie că ne referim la cele din regiunea transnistreană sau, mai nou, tendințele tot mai agresive ale celor de la Comrat în raport cu Guvernul de la Chișinău, sunt un obstacol pe care nu trebuie nimeni să-l neglijeze. Dar aceste provocări pot fi depășite dacă Republica Moldova va fi un model nou de succes pentru Uniunea Europeană, prin investiții rapide în toate domeniile. Acest lucru trebuie să se întâmple și un pachet consistent de finanțare pe modelul planului Marshall de relansare economică a Republicii Moldova ar însemna un avantaj uriaș pentru Republica Moldova. Eu mă voi asigura ca în prioritățile viitoarei Comisii Europene acest lucru să se regăsească. După 9 iunie există toate premisele să-mi pot continua activitatea la Bruxelles și vă asigur că una dintre cerințe va fi legată de Republica Moldova”, a mai spus europarlamentarul român.

#Eugen Tomac #europarlamentar #Guvern #provocari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.