Ministrul Educației, Dan perciun, estimează că în ultimii 10 ani s-a redus dramatic numărul de studenți în universitățile din țară. Astfel că de la 78 de mii, s-a ajuns la 42 de mii de studenți la licență. Totodată, scad și înmatriculările în anul I. În 2020 au fost înregistrați 14 mii de studenți. Este cifra maximă pe care pot miza universitățile și în anii următori, scrie IPN.

În cadrul unei întâlniri cu rectorii universităților din țară, ministrul a remarcat că în fiecare an sunt în jur de 12 mii de absolvenți de clasa a 12-a, dintre care susțin examenul de Bacalaureat 92%. Cu toate eforturile depuse, cel mult 10 000 de absolvenți de licee rămân în Moldova. Din 6000 de absolvenți de colegii, 70% își continuă studiile la universitate.

Dan Perciun mai spune că este îngrijorătoare rata de absolvire a instituțiilor de învățământ superior. Fiind suprapuse datele privind înmatricularea și absolvirea la licență se observă că din cei admiși în 2014 – 82% au absolvit, dar din cei înmatriculați în 2019-2020, doar 50% au absolvit.

Pentru prima dată a fost calculată rata de angajare a absolvenților cu licență. Timp de trei ani, 2020-2023, s-a fixat o rată medie de angajare de 42%. În România e în jur de 70%, în ansamblu în UE – 86%.

Potrivit ministrului, se atestă o problemă structurală de organizare a sistemului de învățământ. Se investește mult în învățământul general, dar investițiile în sistemul universitar nu sunt comparabile cu cele la nivel european și asta creează discrepanțe în raport cu oferta de pe piața UE. Pe viitor ar trebui fixat obiectivul creșterii ponderii finanțării pentru învățământul superior, spune ministrul. Accentul va fi pus pe calitatea și completivitatea studiilor, pe creșterea veniturilor proprii ale universităților și pe internaționalizare și cercetare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#absolventi #dar merciun #licenta #ministerul educatiei #Studenti #universitate

Companii din Republica Moldova se aliniază deja standardelor europene, chiar dacă țara nu este încă membră a Uniunii Europene. Un exemplu este BPM, singurul producător din Moldova de cabluri de oțel pentru beton precomprimat, care susține că noile reguli comerciale ale Bruxelles-ului îi complică însă accesul pe piața europeană, potrivit euractiv.com.

Cu sediul în Chișinău, compania și-a început activitatea în 2023, în urma unei investiții de 9 milioane de euro și cu sprijin financiar din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Fabrica, amplasată într-o zonă economică liberă, a fost proiectată de la început pentru a respecta cerințele europene, inclusiv standardul EN 10138-3, certificarea ISO 9001 și standardele nord-americane ASTM A416.

Produsele BPM sunt deja certificate în nouă state membre ale UE, iar compania lucrează la obținerea certificărilor și pentru alte piețe europene. În doi ani de activitate, producătorul a livrat peste 22.000 de tone de produse către 15 piețe internaționale, inclusiv Bulgaria, Polonia, Ucraina și Statele Unite.

În același timp, compania se confruntă cu noi bariere comerciale. De la 1 iulie 2026, UE a înlocuit vechiul regim de măsuri de salvgardare pentru oțel cu Regulamentul (UE) 2026/1384. Potrivit materialului publicat de Euractiv, noile reguli reduc cu aproximativ 47% cotele de import scutite de taxe vamale și majorează la 50% tariful aplicabil importurilor care depășesc cota.

Republica Moldova nu beneficiază de o excepție similară celei aplicate statelor membre ale Spațiului Economic European, deși are cu UE un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA). Astfel, produsele din oțel moldovenesc sunt supuse unui regim comercial mai strict, în pofida procesului de apropiere economică și legislativă de Uniunea Europeană.

O altă provocare este reprezentată de Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM). Comisia Europeană a propus extinderea mecanismului, până în 2028, asupra a aproximativ 180 de coduri de produse din aval, cu utilizare intensivă de oțel și aluminiu. În funcție de rezultatul procesului legislativ, și produsele BPM ar putea ajunge în sfera acestor reguli.

Compania spune că încearcă să răspundă acestor cerințe prin investiții. BPM are o instalație solară de 600 kW pe acoperiș, care asigură până la 20% din necesarul de energie electrică. De asemenea, compania are un acord de achiziție a energiei electrice de la unul dintre cele mai mari parcuri solare din Moldova și investește 1,7 milioane de euro într-un sistem de stocare cu baterii, cu o capacitate de 12,6 MWh, care urmează să fie pus în funcțiune în următoarele șase luni.

Fondatorul BPM, Oleg Babii, afirmă că investițiile au fost făcute în ideea că respectarea standardelor europene va facilita accesul pe piața UE. „Ni s-a cerut să ne conformăm standardelor europene cu ani înainte de a ni se permite să concurăm în condiții de egalitate pe piața europeană”, afirmă Babii. Potrivit lui, compania a investit în alinierea la normele europene, însă între timp „cotele au fost reduse, tarifele au crescut”, iar obligațiile privind emisiile de carbon sunt în extindere.

„Dacă Bruxelles dorește ca întreprinderi precum a noastră să continue să investească înaintea reglementării, trebuie să demonstreze că acest dezechilibru este temporar — nu permanent”, a mai declarat fondatorul BPM.

Compania consideră că o soluție ar putea fi o alocare treptată a cotelor pentru producătorii din țările candidate la aderare care îndeplinesc verificabil standardele tehnice și de mediu ale UE.

BPM susține că activitatea sa reprezintă un exemplu de integrare economică înainte de aderarea oficială. Compania are în prezent 12 certificări active pentru produsele sale în nouă state membre ale UE și urmărește certificarea pentru Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos și mai multe piețe nordice.

Inginerul-șef al BPM, Boris Shaitan, spune că fabrica a fost construită cu perspectiva integrării pe termen lung pe piețele europene.

„Ceea ce construim nu este doar o fabrică — este o capacitate industrială care permite Moldovei să participe direct la proiecte de infrastructură europene”, afirmă acesta.

Compania are deja legături comerciale cu Ucraina, unde cumpărătorii au reprezentat anul trecut 6% din vânzările BPM. Producătorul susține că este pregătit să contribuie la reconstrucția Ucrainei cu produse certificate și conforme standardelor europene.

Marin Ciobanu, administratorul șef al Zonei Economice Libere din Chișinău, unde activează BPM, spune că produsele companiei pot avea un rol în proiectele de reconstrucție: „Este vorba de produse cu valoare adăugată utilizate în construcții, realizate cu tehnologii extrem de avansate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Discuțiile despre politica comercială au loc în paralel cu avansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Moldova și-a propus încheierea procesului de aderare până în 2028.

#integrare #UE