Între 6 şi 9 iunie 2024, cetăţenii din ţările membre ale Uniunii Europene vor merge la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European. La vot sunt așteptați în jur de 373 de milioane de europeni. Olanda va da startul alegerilor europene, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, intenţionează să organizeze alegerile pe 9 iunie.

Olanda, potrivit digi.ro, va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie. În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică. Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie. Duminică seara se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare.

Câți eurodeputați are fiecare țară

Ţările membre UE, de dimensiuni diferite, aleg un număr diferit de deputaţi europeni. Nu pot exista mai mult de 96 şi nici mai puţin de 6 locuri pentru fiecare ţară. În prezent, Germania are cel mai mare număr posibil de reprezentanţi, cei 79 de eurodeputaţi francezi ocupând poziţia a doua, iar cei 76 de eurodeputaţi italieni poziţia a treia. România are 33 de parlamentari.

În viitoarea legislatură însă, numărul de locuri în Parlamentul European va creşte cu 15, ajungând la un total de 720. Acest lucru înseamnă că unele ţări vor alege cu câţiva eurodeputaţi în plus faţă de cei care le reprezintă în prezent, dar nicio ţară nu va alege mai puţini.

Numărul deputaţilor aleşi din fiecare stat UE este agreat înaintea fiecăror alegeri şi se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, conform căruia fiecare eurodeputat dintr-o ţară mai mare reprezintă mai mulţi cetăţeni decât un eurodeputat dintr-o ţară mai mică.

Iată câţi deputaţi europeni vor fi aleşi de fiecare stat la alegerile europene din 2024:

Germania: 96;
Franţa: 81;
Italia: 76;
Spania: 61;
Polonia: 53;
România: 33;
Olanda: 31;
Belgia: 22;
Grecia: 21;
Cehia: 21;
Suedia: 21;
Portugalia: 21;
Ungaria: 21;
Austria: 20;
Bulgaria: 17;
Danemarca: 15;
Finlanda: 15;
Slovacia: 15;
Irlanda: 14;
Croaţia: 12;
Lituania: 11;
Slovenia: 9;
Letonia: 9;
Estonia: 7;
Cipru: 6;
Luxemburg: 6;
Malta: 6.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La fiecare 5 ani, sunt aleşi cei peste 700 de membri ai Parlamentului European. Ei îi reprezintă pe cei aproape 450 de milioane de europeni. În prezent, Parlamentul European are 705 locuri. Deputaţii europeni din fiecare ţară membră aparţin unuia dintre cele şapte grupuri parlamentare sau sunt neînscrişi (neafiliaţi).

Fiecare grup este constituit de minim 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din ţările UE. Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) – PPE – şi Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European – S&D – sunt în prezent cele mai mari grupuri politice din cele şapte ale actualului Parlament. Celelalte grupuri sunt Renew Europe, Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, Grupul Identitate şi Democraţie şi Grupul Stângii din Parlamentul European – GUE/NGL.

#alegeri 2024 #numar de deputati #Parlamentul European #tari din UE

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.