Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Rusia plănuieşte acte de sabotaj în toată Europa. Cui aparține declarația?

08 Mai 2024, 08:11
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
08 Mai 2024, 08:11 // În Lume //  Redacția Realitatea

Moscova trece de la amenințarea cu atacul nuclear la sabotaje în toată Europa, iar Kremlinul are la îndemână mijloacele pentru a pune în practică astfel de planuri deoarece are deja oameni infiltrați în toate țările, susțin analiștii. 

Agenţiile europene de spionaj şi-au avertizat guvernele că Rusia plănuieşte acte violente de sabotaj pe întreg continentul, informează „Financial Times“. Vorbim de atentate cu bombe disimulate, atacuri cu incendiere şi distrugeri ale infrastructurii pe teritoriul european, direct şi prin intermediari, fără prea multă preocupare aparentă privind eventuale victime civile, cred oficialii serviciilor de informaţii.

În timp ce agenţii Kremlinului au o istorie îndelungată a unor astfel de operaţiuni – şi au lansat atacuri sporadice în Europa în ultimii ani – se acumulează dovezi ale unor acţiuni mai agresive şi mai eficiente.

Oficialii serviciilor de informaţii devin din ce în ce mai vocali cu privire la această ameninţare, într-un efort de a promova vigilenţa. „Apreciem că riscul unor acte de sabotaj controlate de stat a crescut semnificativ”, a declarat Thomas Haldenwang, şeful serviciului german de informaţii interne.

Haldenwang a vorbit la doar câteva zile după ce doi cetăţeni germano-ruşi au fost arestaţi la Bayreuth, în Bavaria, pentru că ar fi complotat să atace amplasamente militare şi logistice din Germania în numele Rusiei.

Atacuri în Marea Britanie, Suedia și Estonia

La sfârşitul lunii aprilie, doi bărbaţi au fost acuzaţi în Marea Britanie că au provocat un incendiu la un depozit în care se aflau loturi de ajutoare pentru Ucraina. Procurorii englezi îi acuză că lucrează pentru guvernul rus.

În Suedia, serviciile de securitate investighează între timp o serie de deraieri feroviare recente, pe care le suspectează că ar putea fi acte de sabotaj susţinute de stat. Apoi, Rusia a încercat să distrugă sistemele de semnalizare ale căilor ferate cehe, a declarat luna trecută ministrul transporturilor din această ţară pentru FT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, în Estonia, un atac asupra maşinii ministrului de Interne în februarie şi cele asupra jurnaliştilor de la Esto au fost comise de agenţi ai serviciilor secrete ruseşti, a declarat Serviciul de Securitate Internă al ţării. În fine, Ministerul francez al Apărării a avertizat, de asemenea, în acest an cu privire la posibile atacuri de sabotaj din partea Rusiei asupra unor amplasamente militare.

Acțiuni coordonate la scară largă

„Concluzia evidentă este că a avut loc o intensificare reală a activităţii ruseşti”, a declarat Keir Giles, senior consultant la think-tankul Chatham House. „Nu se poate spune dacă acest lucru reflectă faptul că ruşii investesc mai multe resurse în această activitate; dacă sunt mai neglijenţi şi sunt prinşi; sau dacă serviciile de contraspionaj occidentale au devenit pur şi simplu mai bune în a le detecta şi a le opri”, a adăugat el. „Oricare ar fi – totuşi se întâmplă multe lucruri”.

Un oficial guvernamental european de rang înalt a declarat că prin intermediul serviciilor de securitate ale NATO se fac schimburi de informaţii despre „acţiuni maliţioase clare şi convingătoare ale Rusiei”, care au fost coordonate şi la scară largă. A sosit momentul să „creştem gradul de conştientizare şi să ne concentrăm” asupra ameninţării violenţei ruseşti pe teritoriul european, a adăugat acesta.

NATO a emis un comunicat în care îşi declară profunda îngrijorare cu privire la „activităţile maligne din ce în ce mai numeroase pe teritoriul aliat” ale Rusiei, menţionând ceea ce a spus că este o „campanie care se intensifică… în zona euro-atlantică”.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 09:38
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
19 Nov. 2026, 09:38 // Slider //  Valentina Buza

Judecătorii Tribunalului Constituțional al Poloniei au votat pentru ridicarea imunității judiciare a președintelui suspendat al instituției, deschizând calea urmăririi sale penale. Decizia intervine în contextul unei crize constituționale care se adâncește.

Bogdan Święczkowski se află în centrul disputei privind conducerea Tribunalului Constituțional, scrie Antena3.ro.

Decizia, anunțată miercuri, amplifică tensiunile dintre guvernul centrist al premierului Donald Tusk și opoziția de dreapta. Cele două tabere se acuză reciproc de încălcarea normelor constituționale, a principiilor statului de drept și a standardelor democratice.

Considerat apropiat de Partidul Lege și Justiție (PiS), principala formațiune de dreapta din opoziție, Święczkowski respinge acuzațiile și a calificat drept „ilegală” decizia judecătorilor.

Judecătorii i-au ridicat imunitatea în legătură cu patru acuzații. Ei au respins cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive. Tribunalul a aprobat, de asemenea, urmărirea penală a vicepreședintelui suspendat al instituției, Bartłomiej Sochański.

Cererea de ridicare a imunității lui Święczkowski a fost depusă de Waldemar Żurek, ministrul polonez al Justiției și procuror general. „Procurorii pot formula acum acuzații. Nimeni nu este mai presus de lege”, a scris miercuri Żurek pe platforma X.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tribunalul Constituțional se află în centrul unei crize politice și juridice încă din 2015, când PiS a venit la putere și a contestat numirile de judecători făcute de Parlamentul aflat la final de mandat. Criza s-a reaprins după ce președintele conservator Karol Nawrocki, aliat al PiS, a refuzat să primească jurământul a cinci judecători aleși de actualul Parlament, în care coaliția proeuropeană condusă de Tusk deține majoritatea.

Cei cinci judecători au depus ulterior jurământul în fața Seimului, camera inferioară a Parlamentului. Nawrocki și opoziția de dreapta refuză să le recunoască legitimitatea. Procurorii îl acuză pe Święczkowski că i-a împiedicat pe acești judecători să își exercite atribuțiile.

În octombrie, Comisia de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei în materie de drept constituțional, a apreciat că președintele Poloniei nu are competența de a reexamina alegerea judecătorilor de către Parlament și că trebuie să le primească jurământul fără întârziere.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca judecătorii să poată depune jurământul fără participarea șefului statului dacă acesta refuză sau amână să îl primească.

Votul privind imunitatea, anunțat miercuri, vine la mai puțin de trei săptămâni după ce judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska i-a suspendat pe Święczkowski și pe adjunctul său și a preluat conducerea Tribunalului. Instituția se pronunță asupra conformității legilor cu Constituția Poloniei.

Decizia judecătoarei a provocat proteste ale susținătorilor dreptei în fața sediului Tribunalului din Varșovia. Președintele Nawrocki a criticat dur măsura și a acuzat guvernul că încearcă să preia controlul instituției.

Opoziția de dreapta contestă validitatea deciziilor recente ale Tribunalului, inclusiv a votului privind ridicarea imunității.