În ajun de 9 mai, la fel ca și Maia Sandu și Dorin Recean, președintele parlamentului, Igor Grosu, a vizitat și el un veteran, doar că politicianul a ales să meargă la un soldat care a luptat pe front în Armata Română.

Domnul Constantin Cojocari din satul Sofia, Hîncești, a împlinit recent 105 ani.

„Am avut privilegiul să-l vizitez și să-i mulțumesc pentru exemplul său de viață, curajul din timpul celui de-al doilea război mondial, dar și pentru că a transmis adevărate lecții de onoare copiilor, nepoților, vecinilor, sătenilor, colegilor de muncă. Mi-a povestit experiențele sale de război, cum din 1942 – 1944 a fost pe front ca telegrafist în Armata Română, cum în una din misiuni a trebuit să facă cu bicicleta 600 km din suburbia Iașiului la București pentru a transmite un mesaj important. Fiica sa, Ludmila, ne-a povestit că atât cât a putut, până la 102 ani, domnul Constantin a continuat să fie activ, inclusiv să meargă pe bicicletă”, a povestit Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că miercuri seara, 8 mai, Maia Sandu a vizitat unul dintre cei 500 de oameni din satul Costești care au fost recrutați în cel de-al Doilea Război Mondial, Ion Mereacre.

La fel în contextul celor 79 de ani de la încheierea în Europa a celui mai mare conflict militar din istoria lumii, prim-ministrul Dorin Recean l-a vizitat pe Alexei Eremciuc care are 100 de ani și este din satul Grigorăuca, raionul Sângerei.

#105 ani #9 mai #Hincesti #Igor Grosu #veteran

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.