Șefa statului a discutat cu un grup de studenți moldoveni care studiază la universitățile din România.

Maia Sandu menționează că s-a bucurat să vadă încrederea și fermitatea cu care aceștia promovează integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

„Tinerii noștri care pleacă în România la studii capătă două case – și în Moldova, și în România, ei se simt ca acasă. Și vor ca în ambele case să existe un trai bun, iar ei au pregătirea și energia necesare să contribuie la aceasta. Sunt foarte hotărâți în a participa la referendumul din toamnă, a convinge cât mai mulți colegi să vină la alegeri și a se implica activ în viața politică din Moldova”, a punctat șefa statului.

Potrivit unor date statistice din anul 2023, comunicate de Delegația UE în Republica Moldova, aproape 14 500 de studenți moldoveni studiază în instituțiile de învățământ superior din Uniunea Europeană.

România este lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de studenți moldoveni. Țara găzduiește patru din cinci studenți moldoveni care decid să studieze în Uniunea Europeană.

România este urmată de Germania, cu 5,56% dintre studenții moldoveni; 2,39% dintre studenți aleg Franța, iar 2,25% călătoresc pentru a studia în Bulgaria. Danemarca, Italia, Republica Cehă și Austria se numără, de asemenea, printre cele mai populare destinații academice pentru studenții moldoveni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #Moldova #Romania #Studenti

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.