Fiecare al doilea deputat din Seimul Republicii Lituaniene, adică 71 de parlamentari, a semnat o scrisoare deschisă adresată Comitetului Nobel, cerând să „respingă candidatura miliardarului Ruben Vardanyan pentru Premiul Nobel pentru Pace în 2024 și în orice ani următori”.

Potrivit unei informații difuzate în 8 mai de publicația lituaniană Alfa.lt, într-o scrisoare deschisă adresată Comitetului Nobel și semnată de 71 de deputați lituanieni, se declară că este „inacceptabilă nominalizarea pentru Premiul Nobel pentru Pace a unei persoane care a luat parte direct la punerea în aplicare a politicilor regimurilor care promovează ura față de oameni” (conform definiției reprezentanței oficiale a Centrului Internațional de Informare Nobel din Ucraina).

În cadrul parlamentului lituanian, 71 de deputați din cei 141 sunt o majoritate. Cu alte cuvinte, majoritatea legislatorilor din Lituania au apelat la Comitetul Nobel să nu se implice într-o posibilă campanie a Moscovei de înălbire a imaginii asociatului lor Vardanyan.

Ruben Vardanyan este un activist rus-armean care a devenit cunoscut în urma investigației efectuate de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigare a Crimei Organizate și Corupției (OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project). Jurnaliștii au descoperit că prin firmele sale s-au transferat în secret sume de bani către prietenii apropiați ai lui Putin. În perioada 2006-2013, peste 4,6 miliarde de dolari au trecut prin conturile rețelelor offshore ale companiilor asociate „portmoneului Kremlinului” (cum a fost numit Vardanyan de mass-media).

Pentru implicarea lui Ruben Vardanyan în afaceri cu persoanele asociate cu Putin, el a fost inclus în proiectele listelor persoanelor sancționare sau direct în listele de sancțiuni ale legislatorilor Parlamentului European, Congresului SUA, Ucrainei, condusă de Zelensky…

Conform informațiilor furnizate de mass-media ucraineană, în anul 2023, Serviciul de Securitate al Ucrainei l-a inclus în baza de date „Mirotvorets” ca „ajutor al invadatorilor și teroriștilor ruși-fasciști…”.

Marele instituții internaționale de presă îl numesc pe Vardanyan „omul Kremlinului„, „apropiat de Putin„, „reprezentând interesele Kremlinului„…

În textul scrisorii colective semnată de 71 deputați din Seimul Republicii Lituaniene, se acordă o atenție deosebită legăturilor lui Vardanyan cu regimul criminal din Iran:

„Potrivit The Washington Times, Vardanyan, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace, este, de asemenea, legat de regimul criminal iranian, care furnizează Federației Ruse arme pentru distrugerea infrastructurii ucrainene și a cetățenilor pașnici din Ucraina încă de la începutul războiului: „Legăturile sale cu Iranul pot fi urmărite prin intermediul Fondului Gorchakov din Rusia, care organizează evenimente în diferite țări, inclusiv Armenia, cu participarea oratorilor aprobați de guvern din Teheran”.”

Parlamentarii lituanieni nu sunt singurii care au cerut Comitetului Nobel să respingă candidatura „portmoneului lui Putin”.

Unul dintre semnatarii scrisorii, deputatul Ričardas Juška, a remarcat că printr-o rețea de companii offshore (asociate cu companiile lui Vardanyan) „a fost finanțată propaganda rusă în Europa, iar această rețea este legată și de regimul iranian, care aprovizionează Rusia cu arme. pentru a distruge ucrainenii”.

Mai devreme, la 21 aprilie, 18 deputați din Verhovna Rada a Ucrainei au semnat o scrisoare colectivă împotriva nominalizării sale (13 dintre semnatari fiind membri ai partidului de guvernământ „Slujitorul Poporului”).

În scrisoarea lor, ei declară: „Considerăm inacceptabil și absurd grotescul nominalizării pentru Premiul Nobel pentru Pace a unei persoane care susține terorismul și separatismul, este implicat în scandaluri de corupție, este sponsor al agresiunii rusești în teritoriile post-sovietice și inamicul Ucrainei”.

La începutul lunii mai, alți 12 deputați din Camera Deputaților a României, precum și europarlamentarul din România, Cristian Terhes, au semnat scrisori cu apeluri similare.

În apelul său deschis către Comitetul Nobel, Cristian Terhes a declarat pe 1 mai: „Vă îndemn să eliminați imediat candidatura lui R. Vardanyan din lista de candidați pentru Premiul Nobel pentru Pace în anul 2024. Ca un apropiat colaborator al lui Vladimir Putin, R. Vardanyan, cunoscut și sub numele de „portofelul lui Putin”, este un inamic al păcii și un susținător al agresiunii rusești în teritoriile post-sovietice, inclusiv în războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, care a dus deja la moartea a sute și mii de oameni și a forțat milioane de oameni să-și părăsească casele”.

Pe 2 mai, membrii grupului parlamentar al Partidului Național Liberal (PNL), care face parte din coaliția de guvernare și este reprezentat în conducerea țării de către președinte și președintele Senatului (parlamentului) României, s-au adresat de asemenea Comitetului Nobel cu rugămintea de a exclude candidatura lui Ruben Vardanyan din lista de nominalizări pentru anul 2024.

Comitetul Nobel nu a comentat încă adresările și scrisorile semnate de peste 100 de parlamentari din Lituania, Ucraina și România.

Publicația lituaniană Alfa.lt remarcă faptul că candidatura lui Ruben Vardanyan, a cărei reputație Kremlinul încearcă să o îmbunătățească prin intermediul Comitetului Nobel, poate încă să fie luată în considerare printre nominalizații pentru Premiul Nobel pentru Pace.

În același timp, deputații din toate cele trei țări subliniază că o astfel de politică „contravine direct valorilor Comitetului Nobel în sine”. În special, în anul 2022, ambasadorii Rusiei și Belarusului nu au fost invitați la ceremonia de decernare a premiului. În 2023, invitațiile trimise reprezentanților Rusiei, Iranului și Belarusului au fost retrase după o critică publică largă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comitetul Nobel #deputati #Lituania #omul lui Putin #PACE #Premiul Nobel

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.