József Váradi, CEO-ul companiei aeriene Wizz Air, a sugerat posibilitatea oferirii de zboruri către părți ale Chinei în viitorul apropiat. Declarația vine în contextul unei creșteri semnificative a implicării financiare a companiei în China și a primirii de avioane Airbus de la fabrica din Tianjin, China, relatează BANI.MD.

Într-un interviu acordat CGTN Europe, Váradi a fost întrebat despre posibilitatea ca Wizz Air să ofere zboruri către orașe precum Shanghai sau Beijing cu noile sale avioane A321 neo. Deși a recunoscut că distanța ar putea reprezenta o provocare pentru avioanele din flota actuală, el a subliniat că compania nu exclude complet această opțiune.

„Aș spune că China va deveni accesibilă, nu în totalitate, dar în părți, pentru Wizz Air”, a declarat Váradi.

De asemenea, el a subliniat importanța tot mai mare a Chinei pentru companie, menționând că 62 din cele 208 de avioane ale flotei Wizz Air sunt finanțate de instituții financiare chineze, iar alte 19 se vor alătura flotei în viitor.

„Avem o treime din flotă finanțată în China și din China”, a subliniat CEO-ul Wizz Air.

Această dezvăluire sugerează o expansiune semnificativă a operațiunilor companiei în viitorul apropiat, într-o piață emergentă și în continuă dezvoltare precum China.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#aterizare #china #Moldova #Wizz Air #zboruri

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.