Marko Bošnjak, judecătorul sloven de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a fost ales președinte al acestei instanței, potrivit The Slovenia Times. Magistratul îi va lua locul irlandezei Siofra O’Leary, care se afla la conducerea instanței de la 1 noiembrie 2022.

„În timpul mandatului meu, voi încerca să fac tot ce-mi stă în putință pentru a mă asigura că instanța își consolidează în continuare poziția de protector eficient al drepturilor omului în Europa, că este coerentă și puternică pe plan intern și convingătoare pe plan extern în ceea ce privește misiunea sa”, a declarat Bošnjak.

Ales de colegii judecători ai Curții la 13 mai, Bošnjak va fi primul președinte al CEDO care provine din ceea ce se numește noile democrații din Europa Centrală și de Est sau din orice țară care a aderat la Consiliul Europei din 1963. El este, de asemenea, primul sloven care conduce o instanță internațională.

Marko Bošnjak, judecător CEDO din 2016, va prelua funcția la 1 iulie curent.

În 2021, el a fost ales președinte al primei secții a Curții în 2021, iar în 2022 a devenit unul dintre cei doi vicepreședinți ai Curții. Anterior preluării atribuțiile de judecător la Strasbourg, a fost, printre altele, profesor de drept penal și avocat și partener la cabinetul de avocatură Čeferin, la care a lucrat și actualul șef al UEFA, Aleksander Čeferin. Marko Bošnjak este și membru al comitetului de nominalizare la Thomson Reuters din 2019.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Judecătorii CEDO sunt aleși de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de pe o listă pe care fiecare țară nominalizează trei candidați. Aceștia primesc mandate de nouă ani, fără posibilitatea de a fi numiți din nou. Mandatul de nouă ani la CEDO al lui Marko Bošnjak se va încheia în luna mai a anului viitor.

#CEDO #judecator #Marko Bošnjak #presedinte sloven

Creștinii ortodocși de stil vechi marchează astăzi, 11 septembrie, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul bisericesc. Ziua este dedicată pomenirii martiriului Sfântului Ioan Botezătorul, care a fost decapitat la porunca regelui Irod, la insistențele Irodiadei.

Sărbătoarea este marcată prin post și rugăciune. Potrivit tradiției, credincioșii țin post aspru și se abțin de la anumite alimente, ca semn de respect față de suferința și sacrificiul Sfântului Ioan.

În bisericile din țară sunt oficiate slujbe speciale, iar credincioșii se roagă pentru iertare, sănătate și protecție divină.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este considerată și o zi de reculegere. În unele comunități, credincioșii evită munca și treburile casnice și dedică ziua rugăciunii și meditației.

Sfântul Ioan Botezătorul este considerat un model de credință, curaj și sacrificiu, iar pomenirea martiriului său reprezintă, pentru credincioși, un moment de introspecție și întărire spirituală.