Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor prevede una pe hârtie, însă în realitate – lucrurile sunt mult mai complicate. Deși autoritățile au planificat, în zece ani, să planteze puieți pe o suprafață de 145 mii de hectare (2023-2032), experții susțin că acest lucru este destul de anevoios.

În primul rând, plantările se fac primăvara și toamna, iar 15 mii de hectare, necesarul anual, este o cifră destul de mare. Pentru comparație, în primul an de program, s-a reușit plantarea pe o suprafață de aproape 8 mii de hectare.

Vladislav Grati, vicedirectorul Parcului Național Orhei, spune că acest indicator, de circa 15 mii de hectare de puieți plantați, a fost înregistrat în anii ’80, scrie bani.md.

Una dintre problemele majore întâmpinate: lipsa forței de muncă dar și salariile destul de mici. O altă problemă, insuficiența, pe alocuri, a tehnicii necesare acestui proces care se face exclusiv manual.

„Plantăm diverși puieți, începând de la salcâm, frasin, arțar, dar și stejar. Din numărul total de puieți plantați, cu aproximație, 60 la sută se prind”, a punctat Grati.

La capitolul riscuri și vulnerabilități ale programului, Gratii mai adaugă următoarele:

„Unele teritorii din cadrul Republicii Moldova (sudul şi parţial centrul) pot să nu mai fie favorabile dezvoltării anumitor tipuri de păduri, ceea ce va provoca schimbări ale distribuției naturale a speciilor forestiere și modificări ale creșterii arboretelor existente.

În context, se așteaptă modificări ale comportamentului concurențial al speciilor, inclusiv accentuarea competiției dintre specii și indivizi cu efect în creșterea mortalității arborilor: carpenul (Carpinus betulus L.) și frasinul (Fraxinus excelsior L.) sunt printre cele mai vulnerabile specii, frasinul arătând o scădere de 20-40% în acumularea de biomasă; fagul (Fagus sylvatica L.), aflat la limita inferioară a arealului său natural, va arăta o descreștere în producția de biomasă de până la 50% până în anul 2050”, a conchis expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Programul național de împădurire a fost lansat, în Republica Moldova, în noiembrie 2023. Campania este organizată de Ministerul Mediului și Agenția Moldsilva, sub egida șefului statului. Programul Național de Împădurire prevede reabilitarea și crearea de păduri noi, pe o suprafață de 145 mii ha, pe parcursul a 10 ani (2023-2032).

Costul total al programului este de 749,3 milioane de euro.

În prezent, în Republica Moldova suprafața împădurită ocupă 11% din teritoriul țării, pe când gradul mediu de împădurire în UE este de 37,7%.

#expert #Moldova #program de împădurire

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.