În ultimele zile, tot mai mulţi internauţi publică fotografii şi secvenţe video cu albine care se grămedesc în roi prin Capitală. Insectele se opresc pe maşini sau chiar pe trotuar.

Ministerul Agriculturii a precizat, la solicitarea redacţiei Realitatea, că este vorba despre un fenoment natural, obişnuit pentru această perioadă, cunoscut drept roire. Mai exact, o colonie de albine se divide pentru a forma o nouă colonie. Specialiştii mai spun că actualmente există condiţii potrivite pentru reproducerea insectelor.

„Roiurile de albine, în general, nu sunt agresive, fiind în căutarea unui nou loc pentru a-și stabili colonia. Atâta timp cât nu sunt provocate, ele nu prezintă un pericol pentru oameni. În cazul în care cetățenii observă un roi de albine, îi îndemnăm să apeleze la Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova sau să contacteze un apicultor local. Apicultorii sunt pregătiți corespunzător pentru a recolta roiurile în siguranță și pentru a le racola într-un mediu optim”, a comunicat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Agriculturii, Daniela Turculeț.

Amintim că, marți, la Piața Centrală au fost filmate mii de albine și un agricultor care intervenea pentru a le prinde. Cazuri similare s-au produs în mai multe sectoare ale Capitalei, unde insectele și-au făcut loc pe mașini și pe trotuar.

Invazie de albine la Piaţa Centrală din Chişinău. VIDEO cu roiul şi un apicultor printre tarabe. Care este explicaţia?

#albine #Chisinau #explicație #invazie #Ministerul Agriculturii

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.