Atacantul portughez, Cristiano Ronaldo (Al-Nassr Riad), a devenit primul fotbalist din lume care a câştigat titlul de golgheter al primei ligi în patru ţări diferite: Premier League (Anglia), La Liga (Spania), Seria A (Italia) şi Saudi Pro League (Arabia Saudită).

Portughezul de 39 ani a încheiat campionatul din Arabia Saudită cu un total de 35 de goluri marcate în 31 de partide, inclusiv patru hat-trick-uri şi cinci duble, ultima reuşită luni la meciul cu Al-Ittihad (4-2) din ultima etapă. Al-Nassr a ocupat locul secund în liga saudită, la 14 puncte de campioana Al-Hilal.

În clasamentul golgheterilor, Ronaldo l-a devansat cu şapte reușite pe sârbul Aleksandar Mitrovic de la Al-Hilal.

”Mândru să fac istorie ca primul golgheter din patru ţări. Vreau să le mulţumesc enorm tuturor cluburilor, colegilor şi staffurilor care m-au ajutat pe parcurs”, a spus Ronaldo pe contul său de pe reţeaua de socializare X.

Proud to make history as the first top scorer in 4 countries 🏴󠁧󠁢󠁥󠁮󠁧󠁿 🇪🇸 🇮🇹 🇸🇦 A huge thank you to all the clubs, teammates and staff who helped me along the way. pic.twitter.com/wmimyDrRP2

— Cristiano Ronaldo (@Cristiano) May 28, 2024

Cristiano Ronaldo a câştigat primul său titlu de golgheter cu Manchester United în Anglia, în sezonul 2007-2008, în care a reuşit 31 de goluri în 34 de meciuri, titlu pe care a fost aproape să-l păstreze şi sezonul următor, când a fost devansat cu doar un gol de francezul Nicolas Anelka, pe atunci la Chelsea.

La Real Madrid, unde a început o rivalitate istorică cu argentinianul Lionel Messi, Ronaldo a câştigat de trei ori titlul de golgheter al Spaniei: în sezoanele 2010-2011 (40 goluri), 2013-2014 (31) şi 2014-2015 (48).

După ce a ajuns la Juventus Torino în iulie 2019, lusitanul a devenit golgheter al Serie A în sezonul 2020-2021, cu 29 de goluri.

Cvintuplu câştigător al Balonului de Aur, Cristiano Ronaldo a fost golgheter al Ligii Campionilor în şapte ocazii, la două Cupe Mondiale ale Cluburilor şi la două turnee finale de Campionat European.

Vineri, Al-Nassr joacă contra lui Al-Hilal în finala Cupei Regelui din regatul saudit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Al-Nassr Riad #Cristiano Ronaldo #fotbal #golgheter

Prețul gazelor în Europa a depășit 1.000 de dolari pe 1.000 de metri cubi în tranzacțiile de azi, pentru prima dată din decembrie 2022, potrivit datelor de la bursa ICE din Londra.

Prețul futures pentru octombrie la hub-ul TTF din Olanda a crescut la aproximativ 1.004 dolari pe 1.000 de metri cubi (84,07 euro/MWh). Între timp, prețurile spot ale gazelor de la principalele hub-uri de tranzacționare din Europa depășiseră deja 1.000 de dolari pe 1.000 de metri cubi săptămâna trecută.

Prețurile gazelor au atins deja nivelurile înregistrate în timpul crizei energetice de la sfârșitul anului 2022, iar perspectivele pentru la iarnă sunt sumbre, întrucât fluxurile de gaze devin din ce în ce mai „sugrumate” la nivel mondial, din cauza conflictelor, iar depozitele din mai multe ţări europene sunt mai goale decât anul trecut, transmite Economedia.

Piața de gaze din România este puternic interconectată cu cea europeană (în special prin hub-urile CEGH din Austria și TTF din Olanda), ceea ce înseamnă că orice șoc de preț extern se transmite rapid și pe piața en gros din România, influențând costurile de achiziție pentru furnizori. Deja, la BRM, tranzacţiile cu gaze se fac la preţuri de 400-410 lei/MWh, corespunzătoare unor preţuri de 80 de euro/MWh, deci piaţa locală încă este puţin sub cele din Vest, ca preţ, dar cu şanse reale de a aduce la convergenţă.

Bursa Română de Mărfuri (BRM) este principalul operator privat pe piața spot și la termen pentru gaze naturale din România, unde se tranzacționează cantități destinate furnizorilor și marilor consumatori industriali. Creșterea cotațiilor internaționale se reflectă direct în ordinele de cumpărare și vânzare plasate pe platformele BRM.

Deși prețurile pentru populație au beneficiat de o schemă de plafonare prelungită de autorități, nivelurile ridicate ale cotațiilor de pe piețele angro pun presiune pe bugetul de stat (prin decontările destinate furnizorilor) și afectează direct competitivitatea industriei românești (îngrășăminte chimice, oțel, celuloză și hârtie, sticlă), care depinde de costul gazului ca materie primă sau combustibil.