Moldova continuă să se confrunte cu deficitul de cadre didactice. Conform unor date prezentate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), în 2023 în țară au fost 2041 de posturi vacante în instituțiile de învățământ.

În 2022 lipseau 2161 de profesori, în 2021 nu ne-au ajuns 1975 de învățători, iar în 2020 au fost vacante 2349 de posturi ale cadrelor didactice.

În ultimii cinci ani, cel mai mare număr de posturi vacante, cu angajare pentru perioadă nedeterminată și predare a minim 14 ore pe săptămână s-a atestat în Capitală. Datele MEC arată că municipiul Chișinău are nevoie de 547 de profesori.

La Comrat sunt vacante 119 posturi pentru cadrele didactice, la Ungheni – 117, la Hîncești – 95, la Nisporeni – 81, la Căușeni – 79, la AneniiNoi – 71 și la Anenii Noi – 70.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit MEC, cele mai multe locuri vacante sunt destinate educatorilor, conducătorilor muzicali, profesorilor de matematică, limba română, fizică, educație fizică, matematică, limbă franceză, chimie și biologie.

Anual, Ministerul Educației încadrează în câmpul muncii circa 300 de absolvenți, iar în ultimii trei ani, 41 de tineri specialiști au plecat din sistem și au restituit banii acordați de stat drept ajutor pentru absolvenții din domeniul învățământului. Alții 38 au demisionat după ce a expirat termenul stabilit, pentru a beneficia de sprijinul financiar al autorităților.

Tinerii care finalizează studiile în domeniul Educației primesc de la stat indemnizații unice cu valoare cuprinsă între 160.000 și 200.000 de lei, dar și mai multe compensații pentru anumite cheltuieli precum închirierea locuinței sau plata serviciilor comunale.

#angajare #cadre didactice #criza #MEC #profesori

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.