Patru persoane au fost reținute pentru o perioadă de până la 72 de ore, după ce în dimineața de marți, 4 iunie curent, Procuratura Anticorupție (PA) a efectuat multiple percheziții în cadrul unei anchete internaționale între Republica Moldova și Republica Franceză, cu asistența Biroului Federal de Investigații (FBI) al Statelor Unite, ce investighează o presupusă schemă de corupție prin care persoane publice din Republica Moldova și din alte țări primesc mită pentru a interfera cu publicarea de către INTERPOL a Notificărilor Roșii pentru infractori din diferite țări anunțați în căutare internațională (infracțiuni prevăzute la art. 324 alin. (3) lit. b) și c) din Codul penal al Republicii Moldova).

Potrivit probelor acumulate până în prezent în cadrul anchetei comune, există o bănuială rezonabilă că un grup de persoane de diferite naționalități au implementat o presupusă schemă de corupție pentru a permite persoanelor care fac obiectul Notificărilor Roșii INTERPOL să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova și în alte țări, cu scopul de a bloca și șterge Notificările Roșii a acestora, prin plata de mită către funcționari publici, inclusiv în Republica Moldova. Presupusele sume plătite de beneficiarii acestei scheme se ridică la câteva milioane de dolari SUA.

INTERPOL a alertat autoritățile de drept din Franța, țara gazdă a INTERPOL, despre această schemă și cooperează cu ancheta comună.

PA a pornit un dosar penal pe 2 aprilie 2024, pe baza informațiilor primite de la Parchetul Național Financiar al Franței (PNF). Ancheta franceză a fost inițiată pe baza informațiilor furnizate de INTERPOL. Ulterior, autoritățile din Marea Britanie au furnizat și alte informații relevante Procuraturii Anticorupție din Moldova. La 11 aprilie 2024, Republica Moldova și Republica Franceză au încheiat un acord de Echipă Comună de Investigație la sediul Eurojust la Haga, Olanda. Procuratura Anticorupție a solicitat și asistența FBI în calitate de specialiști în prelucrarea dispozitivelor digitale care urmau să fie ridicate în cadrul perchezițiilor autorizate.

Probe suplimentare au stabilit o bănuială rezonabilă că, într-o schemă de corupție suprapusă, o organizație criminală internațională cu legături cu persoane din Rusia, Ucraina, Belorusia și alte țări, suspectate de comiterea unor infracțiuni cibernetice care au cauzat daune de milioane de dolari, au plătit mită intermediarilor și persoanelor publice din Republica Moldova pentru a informa infractorii căutați cu privire la statutul Notificărilor Roșii in schimbul plăților. Serviciul Secret al Statelor Unite, FBI și Agenția Națională a Criminalității din Marea Britanie au furnizat informații relevante Procuraturii Anticorupție în cadrul acestei investigații.

La 4 iunie 2024, în temeiul unor mandate de percheziție autorizate de un judecător de instrucție din Republica Moldova, procurori și ofițeri din cadrul Procuraturii Anticorupție au efectuat 33 percheziții la 12 persoane, cu asistența procurorilor și ofițerilor francezi și FBI în calitate de specialiști în prelucrarea dispozitivelor digitale ridicate în cadrul perchezițiilor autorizate.

În urma perchezițiilor, procurori și ofițeri anticorupție au ridicat dispozitive digitale, inclusiv telefoane mobile, laptopuri și calculatoare, alte obiecte și documente, care urmează să fie examinate din punct de vedere al relevanței și concludenții pentru cauza penală. Perchezițiile au avut loc azi dimineața cu susținerea deplină din partea instituțiilor publice vizate și sunt în desfășurare. Se vor efectua acțiuni suplimentare de urmărire penală pentru stabilirea tuturor împrejurărilor cauzei, în vederea adoptării unei hotărâri în condițiile legii, despre care publicul va fi informat.

Potrivit art. 324 alin. (3) lit. b) și c) din Codul penal al Republicii Moldova, coruperea pasivă în proporţii deosebit de mari și în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu amendă în mărime de la 400 de mii de lei la 500 de mii de lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Organizația Internațională a Poliției Criminale (INTERPOL) este o organizație interguvernamentală cu 196 de țări membre, care ajută poliția să lucreze împreună, permițându-le să partajeze și să acceseze date despre infracțiuni și infractori, inclusiv prin emiterea de Notificări Roșii (Red Notices). O Notificare Roșie este o solicitare adresată autorităților de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza o persoană în scopul extrădării, predării sau altor acțiuni similare. Se bazează pe o cerere făcută de o țară membră, care furnizează un mandat de arest sau un ordin judecătoresc emis de autoritățile judiciare din țara solicitantă. Țările membre își aplică propriile legi pentru a decide acțiunile întreprinse pe baza unei Notificări Roșie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ancheta internationala #coruptie #interpol #Procuratura Anticoruptie.#Veronica Dragalin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.