Alegerile europarlamentare se desfășoară între 6 și 9 iunie în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și sunt așteptați la urne aproximativ 373 de milioane de cetăţeni cu drept de vot.

Olanda va da startul alegerilor europene, joi, pe 6 iunie, în timp ce marea majoritate a ţărilor membre, inclusiv România, organizează alegerile pe 9 iunie. Apoi, va va fi urmată de Irlanda, unde votul are loc vineri, 7 iunie, şi de Letonia, Malta şi Slovacia, unde se va vota sâmbătă, 8 iunie, transmite news.ro.

În Cehia, urnele vor fi deschise vineri şi sâmbătă, în timp ce în Italia se va vota sâmbătă şi duminică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) vor organiza alegerile europene duminică, 9 iunie.

Duminică seara se vor publica rezultate provizorii în toate ţările, chiar şi în cele în care votul s-a desfăşurat în zilele anterioare.

Ce este Parlamentul European și ce atribuții are

Parlamentul European (PE) este singurul organism ales în mod direct din UE, reprezentând cetăţenii statelor membre. Printre funcţiile sale principale se numără negocierea legilor UE cu guvernele statelor membre, care sunt reprezentate de Consiliul European. De asemenea, PE aprobă bugetul UE şi votează acordurile internaţionale şi extinderile blocului.

PE deţine responsabilităţi semnificative de supervizare, inclusiv puterea de a aproba sau de a respinge numirea preşedintelui Comisiei Europene – funcţie deţinută în prezent de Ursula von der Leyen (Germania) – şi a comisarilor. Spre deosebire de parlamentele naţionale, PE nu are dreptul de a propune legi, ci poate doar să le negocieze pe cele propuse de executivul Comisiei Europene.

PE este format din 720 de membri (eurodeputaţi) aleşi o dată la cinci ani. Eurodeputaţii îşi aleg apoi preşedintele pentru un mandat de doi ani şi jumătate. Preşedintele în exerciţiu este Roberta Metsola din Malta. În 21 de state membre, între care România, pot vota persoanele cu vârsta minimă de 18 ani.

În Belgia, Germania, Austria şi Malta, vârsta minimă de vot este de 16 ani. În Grecia pot vota persoanele care împlinesc 17 ani în anul alegerilor, iar în Ungaria persoanele căsătorite pot vota indiferent de vârstă.

Cetăţenii UE pot vota în ţara lor de origine sau din străinătate.

Votul în străinătate este permis în toate statele membre, cu excepţia Cehiei, Irlandei, Maltei şi Slovaciei. În Bulgaria şi Italia, acest drept se aplică doar celor care locuiesc în UE. Cetăţenii care locuiesc într-o altă ţară din UE pot alege să voteze pentru candidaţii din ţara de origine sau din ţara de reşedinţă. Alegătorul trebuie să aleagă pentru ce europarlamentari din ţara sa va vota, dar nu este legal să voteze în ambele ţări în acelaşi timp.

Cum se votează pentru Parlamentul european

În unele state membre, între care România, alegătorii pot alege doar liste închise care nu permit schimbarea ordinii candidaţilor preferaţi, în timp ce în altele pot selecta candidaţi individuali într-un sistem preferenţial. În funcţie de legislaţia naţională, unii alegători din străinătate pot vota la ambasadele naţionale, prin poştă sau electronic.

Candidații la funcția de europarlamentar

Alegătorii pot alege dintre candidaţii individuali sau dintre delegaţii partidelor politice, în funcţie de ţară. Odată aleşi, politicienii din fiecare naţiune vor merge în grupurile europene care formează Parlamentul, în funcţie de orientările politice. Unele state membre, printre care Germania, permit candidatura la alegerile europene doar pentru candidaţii partidelor politice sau asociaţiilor politice.

Persoanele alese nu pot ocupa funcţii în guvernele naţionale sau în alte organisme politice, cum ar fi Comisia Europeană, Curtea de Justiţie sau Curtea de Conturi, printre altele. Toţi candidaţii trebuie să fie cetăţeni ai UE.

#alegeri #europarlamentar #Parlamentul European #politicieni

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.