Nicușor Dan câștigă încă un mandat la Primăria București, potrivit unui sondaj Exit-Poll realizat de CURS-Avangarde, cu 45% din voturi exprimate pana la ora 20.30. Gabriela Firea s-a clasat pe locul al doilea, cu 24% din voturi, Cristian Popescu Piedone a obținut 13% din voturi, iar Sebastian Burduja a luat 10% din voturi, transmite presa română.

La Consiliul General, potrivit datelor menționate anterior, Alianța Dreapta Unita a obținut 30%, PSD 28% , PNL 12%, AUR 10%, SOS 4%, PUSL 7%, REPER 6%.

La Sectorul 1 situația este incertă, George Tuța, candidatul PNL-PSD, si Clotilde Armând având scoruri egale, respectiv câte 41%.

Situația este similară la Sectorul 2, unde Rareș Hopinca (PNL-PSD) si Radu Mihaiu (ADU) au câte 43%.

Duminică, 9 iunie românii au ales autoritățile locale: primarul general al Capitalei, preşedinţii de consilii judeţene, membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ai consiliilor judeţene, primarii localităţilor/ primarii de sectoare ale Capitalei, precum şi membrii în consiliile locale ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, cât și reprezentanţii în viitorul Legislativ European. Secțiile de votare sunt deschise de la 7:00 la 22:00.

EXIT-POLL Alianța PSD-PNL a câștigat 54% din voturi! Prima estimare a componenței noului Parlament European

Biroul Electoral Central a acreditat trei institute pentru a efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne la nivel național în ziua alegerilor locale și europarlamentare 2024. Aceste sunt Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde și Sodiso Research SRL, conform Europa Liberă.

Programul secțiilor de votare pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024 a început la ora 7:00 și s-a încheiat la ora 22:00. Însă, a putut fi prelungit până la ora 23:59, în cazul în care președintele secției de votare a constatat că în interiorul sau în imediata apropiere a secției de votare mai erau persoane care nu au reușit să voteze. Apoi, sistemul electronic de înregistrare la vot se închide automat.

În cadrul alegerilor locale 2024, românii au avut posibilitatea de a vota în secția de votare corespunzătoare domiciliului sau reședinței lor.

La ora 16:30, prezența la vot pentru alegerile locale 2024 la zeci de secții de votare din 14 județe ale României a depășit deja 100%. Această prezență extrem de ridicată în respectivele secții se explică prin numărul mare de alegători înscriși pe listele suplimentare.

Prezența la vot apropae de ora 22:00 era de 52,25% pentru alegerile europarlamentare 2024. Iar pentru alegerile locale 2024 era de 49,91%.

Alegeri europene 2024: Mergeți la vot și alegeți Republica Moldova de mâine. Viitorul european e în mâinile noastre!

Pentru alegerile locale din acest an, 207.389 de candidaturi au fost înscrise, cu 20% mai puțin față de acum patru sau opt ani, conform raportului realizat de Expert Forum. Din acestea, 11.386 sunt pentru funcțiile de primari, cu 9.776 candidați în mediul rural și 1.610 în mediul urban. Cel mai tânăr candidat a avut puțin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, 100 de ani.

Anul acesta, în România, se desfășoară toate tipurile de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale (cu două tururi de scrutin).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #București #Gabriela Firea #Nicușor Dan

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.