Asistenți medicali, angajați ai grădinițelor, profesori, contabili, dar și patiseri au contribuit la bugetul a două partide afiliate fugarului Ilan Șor în campania electorală pentru alegerile locale din toamna anului 2023. Vorbim despre Partidul „Renaștere” și „Șansă”. Mulți dintre ”donatori” au aflat de la jurnaliști despre contribuția adusă formațiunilor politice, în timp ce alții au ”uitat” ce s-a întâmplat acum 6 luni.

În campania electorală, potrivit investigației CU SENS, Partidul „Renaștere” a cheltuit 2,5 milioane de lei pentru a convinge alegătorii să voteze în favoarea candidaților săi. Oficial, cei mai mulți bani, mai exact – 2,3 milioane de lei, au fost adunați din donații de la 384 de persoane fizice, unii dintre ei cu venituri modeste. De exemplu, partidul a fost susținut financiar de 67 de pensionari și 55 de studenți, care reprezintă aproape o treime din sponsorii electorali ai „Renaștere”.

Jurnaliștii de la CuSens au solicitat reacția unui membru al partidului „Renaștere”.

„Este un fals. Persoanele care au donat, ele au donat cu adevărat în campania electorală. Posibil nu au vrut să discute cu dumneavoastră, de asta au spus că nu donează sau nu au donat. Am văzut la unele posturi de televiziune încercări de a-i întreba și am văzut cum persoanele mai întâi au spus că nu, îi și normal, poate e o reacție firească atunci când vine cineva, încearcă să-i deranjeze, iar pe urmă au spus că – da, au donat. Și care-i problema?”, a precizat în replică Vasile Bolea, membru al biroului politic al Partidului „Renaștere”, deputat neafiliat.

Un alt partid afiliat lui Ilan Șor, Partidul „Șansă”, a beneficiat de donații impresionante. La alegerile locale din toamnă, formațiunea a avut, oficial, un buget de campanie de 3,7 milioane de lei, în mare parte adunați din donații de la 483 de persoane. Dintre aceștia, un sfert sunt angajați ai unor companii, afiliate familiei Șor și persoanelor din anturajul politicianului fugar. Este vorba de companiile: Aeroport Handling SRL, DFM SRL, Avia Invest SRL, Aerofood SRL care activează pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău și de firma Magazine Sociale SRL.

Jurnaliștii au solicitat un interviu liderului formațiunii „Șansă”, Alexei Lungu.

„Eu vreau să văd ce fel de întrebări și o să decid dacă o să vă răspund sau nu”, a menționat Lungu.

Lungu a revenit ulterior, însă la întrebarea cum explică faptul că în lista sponsorilor electorali ai partidului „Șansă” se regăsesc persoane care nu cunosc că au făcut donații, Lungu susține că: „Este un fals”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În context, experții Promo-LEX, care monitorizează campaniile electorale, subliniază că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a lupta cu finanțarea ilegală a partidelor și fenomenul donatorilor de fațadă.

„Acum cadrul legal prevede că donațiile făcute în numerar nu trebuie să depășească un salariu mediu pe economie. Dacă donațiile ar fi făcute mai multe prin transfer bancar, cred că ar fi un instrument de a controla acest fenomen. Fiecare cetățean care face un transfer bancar, consider că este deja conștient de faptul că prin efectuarea acestui transfer el, benevol, a donat partidului sau pentru campania electorală și nu poate ulterior să spună că a fost forțat sau impus”, a menționat Mariana Focșa, analistă, Asociația Promo-LEX.

Formațiunile politice, afiliate politicianului fugar, Ilan Șor, sunt în vizorul organelor de drept care, de mai bine de un an, acumulează probe privind finanțarea ilegală a acestora. Cu toate acestea, urmărirea penală nu este încă finalizată și, respectiv, nu a ajuns pe masa judecătorilor. Noi, de cealaltă parte, vom continua să analizăm listele donatorilor electorali și să-ți arătăm cine sunt sponsorii electorali ai partidelor pentru un plus de transparență.

#donatori #Ilan Șor #partide

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.